Bîrgăoanu Ioan, închis pentru participare la rebeliune contra statului

"în Înainte de secolul 21" "de POV21"

Regele Mihai împreună cu familia sa părăsește România în anul 1948, moment în care monarhia este destrămată de comuniști pentru a se putea instaura „perioada neagră a României”. Acesta este forțat să părăsească țara, neluând nimic cu el, într-un tren ce plecă din Sinaia.

Primul Guvern comunist a fost instaurat de Petru Groza, trimis de sovietici, apoi Partidul Muncitoresc Român condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar în 1965 conducătorul României a devenit Nicolae Ceaușescu.

Regimul comunism a provocat schimbări negative în societatea românească, încălcând drepturile cetățenilor la informare și exprimare liberă. Oamenii erau siliți să renunțe la tot ce aveau cu scopul de a se forma o „egalitate” absolută.

În data de 29.10.1957, Bîrgăoanu Ioan, un fruntaș din categoria 1934, aparținând Unității din Buzău, un om în vârstă de 22 de ani, a fost arestat în Bacău cu pretextul că „a participat la rebeliune contra statului”. Acesta și-a început sentința la data de 30.10.1956 la închisoarea Gherla, o unitate de detenție din municipiul Gherla, județul Cluj, România.

A povestit că în timpul ispășirii pedepsei a trecut prin multe momente grele, a fost martor la  moartea „colegilor” săi sau la bătăile brutele pe care le suportau. În timp ce condamnații pentru furt sau crimă erau favorizați, puteau lucra în bucătărie, loc în care își băteau joc de mâncarea tuturor deținuților, condamnații pentru „rebeliune contra statului” erau obligați să mănânce mâncare cu fecale, erau bătuți și nu în ultimul rând, obligați să facă anumite munci pentru a prospera carcerele.

Alexandru Vișinescu, torționarul comunist născut în 27.09.1927, conducătorul Jilavei după perioada 1950 a dat verdictul ca oamenii să fie torturați pentru a afla informații de la deținuții politici în legătură cu celelalte persoane care nu voiau să se supună tiraniei comuniste. Indivizii erau bătuți cu brutalitate peste picioare cu obiecte grele, erau loviți cu pumnii și picioarele, bătuți cu ciocanul și multe alte obiecte doar pentru că își exprimau uneori opinia. Deținuții politici nu puteau trimite scrisori, nu aveau nicio informație despre familia sau prietenii lor, nu puteau contacta pe nimeni, iar dacă cumva mureau de foame sau durere, erau aruncați într-o groapă sau îngropat de proprii colegi.

Acesta povestește că prima greutate pe care a întâmpinat-o a fost mâncarea, dar „dacă nu mâncai ce primeai, mureai”, așa că a trebuit să se adapteze situației, iar cea mai grea perioadă a fost la Periprava.

În data de 20.05.1962, Bîrgăoanu Ioan a fost transferat la Închisoarea Periprava, „un lagăr de exterminare”, care ar fi trebuit să fie o colonie de muncă, dar a fost „iadul pe pământ, locul în care au murit sute de preoți, profesori, doctori, oameni culți”. În acel lagăr oamenii erau forțați să muncească la dig într-un frig infernal și în condiții mizere. Cei mai slabi dintre ei mureau în câteva zile datorită chinului la care erau supuși, datorită porțiilor limitate de mâncare și cruzimea gardienilor. Dacă te opreai pentru câteva secunde pentru că nu mai puteai lucra erai bătut și pus iar la muncă, dacă erai rănit erai lăsat să mori și alți oameni îți luau locul.

După doi ani în infernul închisorii, a fost transferat la Jilava, unde cruzimea a continuat, loc în care erau închiși foarte mulți preoți, doctori și oameni cu o cultură vastă în aproape orice domeniu, oameni care ar fi putut aduce României multe beneficii și care și-au pierdut ani din viață pentru nimic, dar care nu au încetat niciodată să spere că totul se va sfârși.

În 24.05.1965, Ioan a fost eliberat din închisorile comuniste după 8 ani de chin și și-a continuat viața în orașul Piatra-Neamț, unde s-a căsătorit și a avut 3 copii.

După cele petrecute, după momentele grele peste care a trecut, a învățat să se bucure de ce are, să își iubească familia și mereu să o pună pe primul loc.

A dus o viață mult mai ușoară după căderea comunismului, dar mereu a rămas cu gândul la momentele tragice petrecute în spatele gratiilor.

Ștefania Bîrgoanu

Tags:

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Pe culmile alchimiei

Pe toți ne-au impresionat licorile și poțiunile în copilărie. Știm cât de
Derulează înapoi