Jumătatea mea

"în Citește-mă!/De citit" "de POV21"

Mă plimb cu melancolia
De mână, pe stradă
Mă întind cu ea în pat
În fiecare noapte
Și mâncăm împreună
În fiecare zi la prânz.
Ne bem împreună
Nopțile de singurătate
Și ne citim zilele
Printre rafturi prăfuite
De poveștile fericite ale altora.
Uneori vrea să fugă de mine
Și plâng după ea
Cu lacrimi înnegrite de durere
Căci melancolia e a mea.
Îmi bate cu pumnii în coaste
Ascunsă lângă inimă
Și vrea să-mi iasă din piept
Pas cu pas, suflu cu suflu
Și nu știu cum să fac
Să nu o las…

Miruna Diță

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Barbă amară (I)

Tăcere. Tensiunea zidurilor se acumulase într-un lanț de pereți dărâmați, poate, de

Nu

De când te-ai aplecat peste vară şi ai înfipt țăruși în nopțile
Du-te la Sus