În noaptea crimelor mele

"în Texte/Poezie și literatură" by
În noaptea cu torțe-aprinse
Cânt și nu știu ce aștept
Am prea multe doruri stinse,
Care încă-mi urlă-n piept.
 
În noaptea crimelor mele,
Degeaba-mi doresc lumină,
Am ucis desăvârșiri
Și pași ce n-o să mai vină.
 
În noaptea-n care te-am plâns,
Am fost neagră, pustiită
Și nicicând nu m-am simțit,
Mai tristă și neiubită.
 
În noaptea-n care te caut
Se cască himere-n mine,
Nu le vezi, nu le auzi,
Nici pe ele, nici pe mine.
 
În noaptea-n care-am iubit,
Mi-am călcat crunt pe orgolii,
Și jur c-am înnebunit,
Trezindu-mă-n piept cu molii.
 
În noaptea în care știu
Ce-orizont am în privire,
Te scotocesc prin pustiu,
Să-ți dau ură și iubire.
 
În noaptea-n care te am,
În sfârșit aici în față,
Te-aș iubi și te-aș distruge,
Să se facă dimineață.

Studentă în anul I la Publicitate, în cadrul „FSPAC” - Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) - A fost elevă la „Colegiul Național Liviu Rebreanu”, Bistrița - Scrie de când se știe - Preocupată de relațiile interumane, psihologie, comunicare - Este membru activ al echipei POV21 din decembrie 2017 și își dorește să-și dezvolte spiritul de echipă și să contribuie la evoluția comunității din care face parte.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Anomalia peisajului

Anomalia peisajului

Trezește-mă din existența putredă și înfrumusețează-mă cu a ta orbire a cristalului atrăgător....
Derulează înapoi