În noaptea crimelor mele

"în Poezie și literatură/Texte" by
În noaptea cu torțe-aprinse
Cânt și nu știu ce aștept
Am prea multe doruri stinse,
Care încă-mi urlă-n piept.
 
În noaptea crimelor mele,
Degeaba-mi doresc lumină,
Am ucis desăvârșiri
Și pași ce n-o să mai vină.
 
În noaptea-n care te-am plâns,
Am fost neagră, pustiită
Și nicicând nu m-am simțit,
Mai tristă și neiubită.
 
În noaptea-n care te caut
Se cască himere-n mine,
Nu le vezi, nu le auzi,
Nici pe ele, nici pe mine.
 
În noaptea-n care-am iubit,
Mi-am călcat crunt pe orgolii,
Și jur c-am înnebunit,
Trezindu-mă-n piept cu molii.
 
În noaptea în care știu
Ce-orizont am în privire,
Te scotocesc prin pustiu,
Să-ți dau ură și iubire.
 
În noaptea-n care te am,
În sfârșit aici în față,
Te-aș iubi și te-aș distruge,
Să se facă dimineață.

Studentă în anul I la Publicitate, în cadrul „FSPAC” - Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) - A fost elevă la „Colegiul Național Liviu Rebreanu”, Bistrița - Scrie de când se știe - Preocupată de relațiile interumane, psihologie, comunicare - Este membru activ al echipei POV21 din decembrie 2017 și își dorește să-și dezvolte spiritul de echipă și să contribuie la evoluția comunității din care face parte.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Libertatea

Libertatea

Am umărul gol și mă simt indecentă, Cu inima fugită dar tot
Rigor mortis

Rigor mortis

E caniculă, afară tună. Un strigăt mut în urlete se pierde, Zăcând
Am cucerit un Venus

Am cucerit un Venus

Plăpând pluteam deasupra lui Și mă gândeam la moarte, Un iad întreg
Derulează înapoi