Ana Munteanu, pictor, SandArt

Ana Munteanu – de la suprarealism și nisip, direct la TEDx

"în De POVeste" "de POV21"

Ana Munteanu – pictor, profesoară de pictură, SandArtist și activist pentru industria creativă.

Aceasta este formula pentru un om complet, care continuă să uimească lumea prin imaginația și modestia sa. Am avut ocazia să schimb câteva cuvinte cu această femeie extraordinară și pot spune că și simpla ei exprimare radiază bunătate și căldură.

Bună Ana, pentru început, aș dori să știu câteva ceva despre femeia din spatele artistei. Unde ai copilărit?

Sunt originară din Chișinău, Republica Moldova.

Care sunt unitățile de educație formală în cadrul cărora ai studiat până acum?

Am studiat opt ani la liceul Academic de Arte Plastice din Republica Moldova  ,,Igor Vieru”: patru ani de gimnaziu am studiat acuarelă și desen academic, iar la liceu încă patru ani am studiat pictură în ulei și desen academic.

Am studiat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova, specializarea ,,Pictură” pe șevalet, unde am studiat pictura în ulei și desen academic, iar master-ul l-am făcut în cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova, unde am studiat pictura în ulei.

Cum ți-ai descoperit veleitățile artistice? Ai început instinctiv, de una singură sau te-a remarcat cineva?

Nu pot să spun că le-am descoperit, ci m-am născut cu ele. De mică desenam foarte mult, la șapte ani mergeam singură la centrul de creație unde am și făcut primul portret. Evoluția activităților mele a fost organică, fără devieri sau ezitări.

Nu mi-am propus niciodată să fac altceva, iar atunci când am decis să merg la liceu, nici măcar nu mi-am pus întrebarea dacă mi-aș dori să fac altceva. Eu nu pot să fac altceva, nu este natural pentru mine.

Știu că ai lucrat șapte ani în învățământ. De ce ai urmat această cale și de ce ai renunțat ulterior?

Am avut o relație specială cu Academia în care am studiat. Învățam bine, aproape de zece, însă…

Am fost exmatriculată în cursul doi pentru neachitarea contractului.

La studii, am fost primită doar pe bază de contract, deși luasem bacalaureatul la pictură cu nota 10, dar avusesem o nereușită la geografie.

M-am reabilitat și, ulterior, am fost angajată ca secretară la catedra de design interior unde am lucrat în paralel cu studiile timp de doi ani. În timpul cursului patru, am devenit lector asistent.

Având rezultate majore și fiind în academie o lipsă acută de cadre didactice care să predea teorie artistică, am ținut, timp de doi ani, ore de teorie, iar în perioada masterului dădeam ore de desen și pictură.

După master am avut onoarea de a mi se încredința cursul de tehnica și tehnologia picturii de șevalet. Aici am avut rezultate excepționale și un profesor foarte bun – Genadie Bliuc care a plecat, încredințându-mi această responsabilitate.

În acest timp am devenit lector superior.

Am plecat de la Academie odată cu stabilirea la București.

Eram mult prea obosită ca să fac naveta Chișinău – București între spectacole și ore. Colaborare periodică era imposibilă. La activitatea mea didactică, însă, nu am renunțat.

Astfel am lansat un curs de desen la București, în cadrul căruia predau cum consider că aș fi vrut să mi se predea.

Cum s-a conturat proiectul acestor cursuri de desen, pe care ai început să le ții?

Cursurile de desen vor începe pe 23 aprilie. Am vrut să creez cursuri așa cum mi-am dorit întotdeauna să le am: într-un spațiu frumos și într-o atmosferă liniștită, care să ofere studiu și aprofundare, dar care să fie pe înțelesul tuturor.

Consider că creația nu trebuie să fie o povară și un chin, ci un moment de uniune a sufletului cu mintea într- un proces de analiză, dar și meditație în același timp – cu concentrație maximă,  fără stres.

În cadrul acestui curs se va studia desenul academic clasic, pe care îl consider fundamental pentru artiștii din toate domeniile, dar și pentru cei care vor să dezvolte capacități de analiză, logică și precizie.

Te-a ajutat mediul școlar în dezvoltarea ta artistică, sau rezultatele sunt doar deznodământul călătoriei unui om cu viziune?

Mediul școlar m-a învățat să fiu rezistentă și puternică. Știu că totul depinde întotdeauna de mine.

Cât despre partea didactică, la pictură am avut pictori profesioniști: Iurie Matei – pictor suprarealist recunoscut internațional și Ion Serbinov – academician cu stagiu înalt. De la ei am învățat foarte multe.

Ce este SandArt? De ce sunt aceste evenimente ceva rar în România?

SandArt este un termen amplu care cuprinde mai multe tipuri de tehnici elaborate în nisip – cum ar fi Sandsculpting, Sand drawing, Sand painting, Sand Mandalas.

A mea este Sand Animation, care presupune un spectacol viu ce constă în crearea mai multor imagini care formează o poveste amplă și transmite un mesaj specific.

Îl numesc SandArt pentru că e mai catchy și cuprinde tot ce face referire la domeniu. Nu pot să spun că spectacolele sunt rare în România – având în vedere numărul de spectacole pe care l-am susținut. Totuși, cele mai multe au fost de tip închis, nu publice.

Trebuie să menționez că un astfel de spectacol necesită foarte multe eforturi, începând de la crearea istorisirii, compoziții, repetiții și echipament.

 

Cum ai ajuns să colaborezi cu violonistul Alexandru Tomescu în cadrul Turneului Internațional Stradivarius?

Alexandru Tomescu m-a invitat să particip în cadrul Turneului Stradivarius 2.0, unde l-am acompaniat cu un spectacol de desene în nisip. Mă simt onorată că am participat în turneu alături de Alexandru și echipa lui. Este un om extraordinar, talentat, inteligent și deschis spre orizonturi noi.

Spune-ne câteva cuvinte despre experiența ta în cadrul TEDx Chișinău. A fost o responsabilitate mare?

La TEDx Chișinău nu am fost speaker, am deschis evenimentul cu un spectacol de Sand Art, însă la TEDx Vitosha în Sofia, Bulgaria am avut și această onoare.

Desenam și vorbeam simultan. A fost ceva unic pentru mine, deoarece nu am mai practicat așa ceva. Când desenezi trebuie să ții un pic respirația, pentru că poți inhala mult praf de nisip, fiind foarte mărunt. Aici a trebuit să vorbesc indiferent de acest aspect… mi-am dat seama mai târziu că repetam speech-ul chiar și după eveniment.

Am simțit o responsabilitate mare referitor la subiectul abordat. De aceea, am preferat să vorbesc din suflet și despre suflet.

Ai participat la „Românii au talent” și ai fost invitată și în cadrul altor emisiuni, precum „La Măruță”, „Jurnal TV” și altele. Cum te simți  când participi la astfel de emisiuni?  

La Românii au talent  am avut cele mai mari emoții, pentru prima dată am ieșit în fața oamenilor cu ceva care practicam în atelier, în taină.

Întotdeauna sunt emoții. Cea mai bună soluție, respectiv cea pe care o practic, este să îmi vărs emoțiile în creație. Mă ajută să mă detașez de loc și să fiu în lumea mea, chiar dacă sunt în public.

Ce reprezintă proiectul Grivița 53 și cum ai ajuns să participi în cadrul acestuia?

Cris Simion Mercurian este fondator Grivița 53. Acest proiect are ca țel strângerea de fonduri pentru construirea unui teatru independent de stat; primul după șaptezeci și unu de ani.

Anul acesta a venit cu o inițiativă unică în industria culturală – organizarea unui eveniment menit să strângă fonduri pentru ideile inedite din zona independentă a industriilor creative. Astfel s-a născut „Festivalul Ouălor de Paște”.

Alexandru Tomescu s-a alăturat acestei cauze și m-a invitat să particip în proiect alături el, pictând unul din cele cincisprezece ouă supradimensionate.

Acestea vor fi vândute, iar fondurile se vor duce spre construcția teatrului.

Cum ți-ai cunoscut soțul? Care a fost punctul comun de pornire? Toți căutăm dragostea, puțini o găsim.

Banal – aveam studiourile alăturate în Chișinău. Eu și Dragoș avem multe în comun. Eu – pictor, el – fotograf și videograf. Eu fac un tablou, iar el îl fotografiază. Eu gândesc o poveste de SandArt, iar el o filmează.

Asta, evident, pe lângă proiectele lui personale. Suntem indivizi distincți, dar formăm o echipă de multe ori.

Avem prea puține de discutat pe plan personal pentru că știm că ne iubim și că mergem alături. Ne ajutăm reciproc și că respectăm activitățile fiecăruia.

În proiectele comune avem discuții diverse, dar toate sunt pentru un scop comun: să creăm ceva frumos, să lăsăm artă în urma noastră.

Am înțeles că vă place să mergeți la toate concertele majore. Ce genuri de muzică vă atrag și cum îmbinați latura profesională cu cea financiară, în așa fel încât să participați la festivaluri și concerte?

Suntem pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește muzica – ambii ascultăm muzică rock, hard rock, metal, heavy metal și muzică clasică.

Nu pot să spun că mergem la toate concertele mari, dar, cu siguranță, mergem la formațiile și concertele pe care le apreciem. Le urmărim pe cele care vin în România pentru că avem un program foarte încărcat.

S-a întâmplat să am bilet și să nu merg pentru că a apărut un spectacol sau o lucrare urgentă. Prioritate a avut întotdeauna activitatea profesională.

În final, ce le-ai transmite cititorilor POV21, care doresc să o ia pe aceeași cale și să își ducă destinul singuri, ca pe o cruce?

,,Să își ducă destinul singuri, ca pe o cruce” – sună înfricoșător. Eu nu privesc activitatea mea ca pe un destin greu și chinuitor. Da, e greu să te afirmi în orice domeniu, dar e mai ușor dacă domeniul pe care l-ai ales coincide cu pasiunile tale.

Pentru mine oboseala după o zi de pictură sau după un spectacol este cea mai plăcută. Știu că am creat ceva. Mai greu suport zilele în care sunt nevoită să mă ocup de documente, acte sau tot felul de interacțiuni fără de care nu se poate activa în niciun domeniu.

Cel mai important este să ne alegem profesia cu sufletul. O profesie aleasă din cauza faptului că este mai profitabilă, sau trendy, te poate duce la chinuri. Totuși, alegerea o facem fiecare dintre noi.

Mie nu mi-a mai rămas nimic de adăugat… Este extraordinar să poți să trăiești din ceea ce iubești cel mai mult. Cred că nu ar trebui să renunțăm vreodată la pasiunile noastre.

Pe data de 23 aprilie Ana a lansat Cursul Academic de Desen în studioul ei din inima Bucureștiului. Acesta este dedicat tuturor persoanelor care doresc să își aprofundeze cunoștințele și să stăpânească forma și construcția. Puteți vedea toate detaliile aici. 

Dacă doriți să aflați mai multe despre Ana Munteanu sau să îi urmăriți munca o puteți găsi la următoarele link-uri:
Pagină Facebook Pictură 
Instagram 
Facebook SandArt 
Instagram SandArt 
Site 

 

Pentru a citi despre alți tineri extraordinari, dați click aici.

Absolvent al Colegiului Național Liviu Rebreanu - Chitarist - Pianist - Producător muzical - Robotician - Scrie versuri de la șase ani - Pasionat de psihologie - Interesat de explicarea psihicului uman prin logică matematică - Face parte din echipa POV21 din Aprilie 2017 și dorește să schimbe lumea prin puterea exemplului, a bunătății și a muncii susținute - Consideră că toți oamenii merită șanse egale.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Du-te la Sus