Alex Bulintiș – tânărul care inovează învățarea matematicii în România

"în De POVeste" "de POV21"

Am avut de câteva ori ocazia, sau mai bine spus, oportunitatea de a mă întâlni cu niște tineri extraordinari, ale căror povești merită spuse, în circumstanțe complet întâmplătoare.

Așa l-am întâlnit pe Alex Bulintiș, elev în clasa a XII-a la un liceu din Corabia, un orășel mic din județul Olt. Mi-a povestit câte ceva despre proiectul lui, „Prepi”,  și m-a impresionat instant. Prepi urmărește să ajute elevii care își doresc să învețe matematică, și o face într-un mod interactiv, plăcut. I-am propus un interviu lui Alex și chiar mă bucur că a acceptat să îi împărtășesc povestea. Exact, povestea. Fiindcă interviul acesta este despre un tânăr extraordinar, un tânăr care și-a materializat visurile. Și e doar începutul unei povești de succes.

Pentru început, spune-mi câte ceva despre proiectul vostru.

Proiectul nostru, Prepi, este o metodă interactivă de a învăța. Cu cât elevul folosește mai mult Prepi, acesta se modelează pe nevoile lui și îi oferă un plan personalizat de învățat. Analizând orice mic detaliu din felul în care învață fiecare elev, programul nostru (să-l numim Asistent Prepi, ca pe site, pentru a-l umaniza puțin) îi oferă exact lecțiile de care are nevoie, exercițiile de care are nevoie și învață exact orele la care are cele mai bune rezultate, astfel încât experiența utilizatorului să devină una foarte ,,lină”.

Cum v-a venit ideea?

Atunci când învățam online, din diferite surse precum edX și Khan Academy, simțeam că înțeleg mult mai bine totul. Puteam să citesc de zeci de ori lecția sau să dau înapoi videoclipurile pentru a înțelege ceva. Puteam să găsesc o grămadă de exemple practice, lucruri care să îmi răspundă la întrebarea ,,de ce învățăm asta, cu ce ne ajută?”, iar orele de la clasă nu ne oferă atât de mult timp încât să trecem de acel ,,pentru că așa trebuie, ca să iei bacul”.

În clasă, oricât te-ar încuraja profesorii să ridici mâna dacă nu știi ceva, asta nu se întâmplă des.

Nu vrei ca tu să fii ăla ,,mai prost”, cel care ține clasa în loc. Și chiar, clasa trebuie să meargă mai departe, fie că tu ai rămas în urmă cu vreo 5 capitole sau nu. Pe internet, nu e nicio rușine dacă stai mai mult la o lecție ca să o înțelegi bine, nu te judecă nimeni dacă te uiți de 10 ori la un videoclip pentru că nu ai înțeles de prima dată, pe internet te miști în ritmul tău, nu în ritmul clasei.

Am ales tot ce era mai bun de pe site-urile de pe care învățam noi, am adăugat câteva elemente în plus care sporesc atenția, am introdus câteva metode prin care învățatul ia și o nuanță de ,,joacă”, iar apoi toate acestea au fost construite în jurul programei din România. Așa a apărut Prepi, pentru că am simțit lipsa unui asemenea site în România.

Cum vezi tu educația din România?

Cred că în România puteam să o ducem mult mai rău la capitolul educație, dar nu ar trebui să ne mulțumim cu atât.

Majoritatea elevilor învață pentru teste și examene, atât, și nu ,,se lipește” nimic util de ei, mai nimic ce ar putea folosi pe viitor. Și mi se pare o prostie când unii profesori spun că ,,în școală și în liceu învățăm să învățăm, la facultate înveți cu adevărat”. Putem să învățăm să învățăm… învățând. Altfel sunt câțiva ani în mare parte pierduți, în care am fi putut căpăta mult mai multe cunoștințe.

Cum a fost să lucrați la el?

Ideea a apărut acum vreo doi ani, iar de aproape un an a devenit proiectul nostru principal. Lucrăm zilnic la el, ultima pauză pe care am luat-o a fost… cred că de Crăciun. Mai avem și alte lucruri de făcut, evident, iar de când lucrăm la Prepi am învățat, eu cel puțin, cum să îmi gestionez timpul mult mai bine. Probleme mari nu am avut, singurul lucru care ne-a încurcat puțin a fost că a trebuit să așteptăm foarte des după alți oameni și alte firme. Cred că noi avem un ritm de muncă mai alert decât majoritatea.

Am înțeles că doriți să implementați lecții și pentru alte materii. Cam pe când ne putem aștepta la asta?

Da, lucrăm deja la structura bazelor de date pentru alte materii, așa, ,,în timpul liber”, însă vrem să oferim cea mai bună experiență pentru fiecare materie. De-asta vom începe munca serioasă la alte materii doar atunci când știm că totul merge perfect și elevii sunt foarte mulțumiți de felul în care îi pregătim la matematică. Nu vrem să ne grăbim, așa că nu pot să dau un deadline exact. Singurul secret pe care pot să îl divulg este că următoarea materie pe care o vom adăuga este, cel mai probabil, româna.

Hai să vorbim puțin despre oamenii din spatele proiectului. Cine sunteți? Cu ce vă ocupați când nu lucrați la proiect?

Eu sunt Alex, am 18 ani și sunt din orașul Corabia. Îmi place foarte mult să descopăr lucruri noi, îmi place să citesc multe cărți de non-ficțiune și să urmăresc documentare. Îmi place și să ascult muzică, mai ales indie și alternativă, și să mă uit la seriale (în special cele cu supereroi!). Vreau să ajut lumea cât de mult pot, și consider că apărarea drepturilor omului este un lucru foarte important. De asemenea, cred că educația stă la baza multor lucruri, și pot să pun pariu că dacă educația va fi îmbunătățită, multe alte probleme vor dispărea.

,,Sunt Robert Tănase, un tânăr ambițios cu aspirații mari, iar acesta este debutul meu în lumea business-ului.
Nu îndrăgesc sistemul educațional actual, dar iubesc educația. Și susțin puternic că fiecare elev are nevoie de acces la o educație cât mai bună. Pregătindu-i pe ei, dăm șanse unui viitor mai evoluat, mai potent. Prepi marchează începutul Revoluției Educației.

Proiectul acesta este preocuparea mea principală și nu există o zi în care să nu fiu implicat sau să nu mă gândesc la metode de a-l îmbunătăți.

Nici în afara proiectului nu sunt o persoană foarte liniștită. Lucrez constant la dezvoltarea personală și am un rol de business analyst. Îmi place să lucrez cu oamenii deși provin din domeniul tehnic, având experiență în domeniul IT.”

,,Eu sunt Andrei, am 18 ani și sunt din orașul Corabia. Îmi place să citesc cărți de non-ficțiune și să învăț cât mai multe lucruri noi. Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec programând, fiind una dintre activitățile mele preferate. De asemenea, atunci când am timp liber îmi place să mă joc jocuri de strategie, cum ar fi șahul. Cel mai important lucru pentru mine este să mă bucur de viață și să mă îmbunătățesc pe zi ce trece. Cred că toată lumea ar trebui să aibă șansa de a-și alege propiul drum în viață fără a fi influențat de normele sociale.“

Am înțeles că ai fost acceptat la facultăți din afară. La ce facultăți?

Da, am fost acceptat la câteva facultăți din afară, printre care și Minerva Schools at KGI. Este o facultate destul de nouă, cu un concept care mi se pare genial. Cursurile sunt foarte interactive, toți studenții sunt implicați în discuție și nu sunt niciodată mai mult de 20 de studenți la curs. Iar partea care s-ar putea să vi se pară cea mai interesantă e faptul că în timpul celor 4 ani de studii, studenții călătoresc și studiază în 7 țări diferite. Sunt sigur că va fi o experiență grozavă și că voi învăța foarte multe lucruri în acești ani!

Îți dorești să rămâi în țară? Sau dacă alegi să pleci în străinătate, îți propui să te întorci înapoi?

Momentan nu am de gând să rămân în țară, dar vreau să ajut această țară cât de mult pot, de oriunde aș fi. Vreau ca după facultate să călătoresc în jurul lumii, cel puțin până când o să am o familie, și să învăț foarte multe lucruri despre diverse culturi. Dar pot să promit că nu voi uita de țara mea. O să continui să susțin ONG-uri din țară precum Declic, și voi încerca să mă implic cât de mult pot și în politică.

Cum a fost liceul pentru tine?

Liceul a fost o perioadă în care mi-am dat seama ce vreau cu adevărat să fac în viitor, și în care am cunoscut persoane care împart aceleași aspirații. Mi-am dezvoltat câteva hobby-uri noi și am încercat să le perfecționez pe cele vechi.

Cum ți-ai descoperit pasiunea?

Pasiunea mea pentru programare a început acum mult timp. De când eram în clasa a 5-a sau a 6-a mă întrebam cum funcționează computerul, și cum ,,apar” programele. Am început să caut pe internet aceste lucruri, iar primele mele programe au fost imitații ale unor programe făcute de alții, pur și simplu făceam exact ce făceau ei în tutoriale și mă simțeam chiar mândru de asta, părinții mei cred că se săturaseră să le arăt în fiecare zi ce am mai făcut, și să se prefacă și că au înțeles. La scurt timp, am început să învăț din cursuri online, iar apoi să programez fără să mă uit la codul altuia sau la un ghid. Așa mi-am dat seama că îmi place să programez.

La ce alte proiecte ai mai lucrat?

Nu am avut multe proiecte personale publice, dar am mai muncit pentru alții prin intermediul platformei Upwork. Am construit un sistem de aprobare de comenzi pentru o firmă din SUA, am făcut niște magazine online pentru un tip din Australia, o aplicație Android pentru cineva din Bangladesh etc.

Acum, întrebarea mea preferată: ce dorești să transmiți tinerilor din România?

Vreau să nu vă lăsați de visurile voastre, și să faceți tot posibilul să schimbați ceva în bine. Mai ales în țară.

Ambasador Junior al Parlamentului European şi Head-Organiser pentru Dragoş VodăMUN, când nu se plânge că nu are timp de nimic şi că e stresată se înscrie în alte proiecte. Existenţialistă, nu hedonistă (promite). Câteodată caută scuze în Kierkegaard. Crede cu tărie că oricât de mizerabil te-ai simţi, cineva, undeva, face attack speech pentru ECON. Şi că o viaţă trăită în eşec nu este un eşec.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Du-te la Sus