Cameleon

"în Citește-mă!/De citit" "de POV21"

Acestea fiind spuse, am ales să trăiesc precum o umbră… Am renăscut precum pasărea Phoenix din propria cenușă.

Undeva acolo, în sinea mea, a început o monotonie și m-am simțit prins de propriile stafii inteligente. Agentul a evadat repede.

Dacă amintirile ar fi clădiri, orașul sinelui meu ar fi iluminat numai de clădiri precum Empire State Building. Visurile mele sunt hoteluri și zgârie-nori, bănci, șosele și restaurante magnific ornamentate.

În orașul sinelui meu ai rămas și tu, în centru, la acea fântână arteziană unde ne puneam împreună dorințe…

Din locul meu preferat, pe care îl numeam cândva acasă, am început să-i spun iar închisoare. Veneam la același ,,Copac al Virtuților”, dar de această dată singur. Cred că nu am să mai iubesc prea curând…

Pălăria mea îmi acoperea privirea sceptică și sentimentele vechi… că nu am putut să o salvez la timp…

Tot ce a rămas este un șir neoprit de regrete și tristețe. Amintirile cu ea mă țin în viață astă seară. Respirațiile ei nu le voi uita, cum mi-au așezat cravata, cu fiecare caz de noapte spre care plecam.

Îmi doresc să opresc ceasul și să nu mai fugă timpul așa de repede! Nu caut să impun un ideal, ci să imprim moneda curată a adevărului, adevăr ce nu l-am putut spune niciodată ei.

Ceea ce am simțit încă e acolo și mă caut de mulți ani de zile cu revolverul, să trag. Zilele în care alergam în grădina cu trandifiri s-au dus. Seiful emoțiilor mele a fost spart cu un simplu zâmbet pe chipul ei plin de nămol.

I-am pus un trandafir în păr. Era precum o nebuloasă și sclipea cu acel zâmbet atât de magnific, iar mie mi-a dat șansa de a fi eroul ei.

De ce îmi trebuie universul când o am pe ea?

Anii au trecut și am schimbat perspectiva. Cu fiecare carte creșteam, învățam să apreciez litera. Am criptat dragostea.

Inimile nu cunosc contraspionajul, doar creierul alterează cu mare profesionalism tot ceea ce putea exista.

Cameleonul sunt eu –  prea schimbător –  într-o ceaţă albastră, îngăduindu-şi un lux nestăpânit al vocabulelor.

Astăzi ilustrez pacea, încrederea în cuvânt și dragostea stabilă. Am învățat onoarea și respectul, să-mi administrez ființa noir și să îmi supun spiritul temeinic, pentru a putea depăși suferința și anxietatea.

Cred că și ei îi este foarte dor de mine, dar îmi doresc să vin mai aproape de ea și nu mă lasă.

Credeți că este vorba despre gulere moi sau despre înșelat? Nu…

Vigilante nu poate cădea în astfel de capcane. Doar este cameleon!

O vreau în fața ochilor mei doar pe ea acum și aici. Nu-mi permit nicio imitație, niciun fals…

Eu doar copiez și învăț… Iau forma vasului în care sunt pus într-o relație pentru a rămâne original, bricheta care a pornit scânteia la început.

Cameleon în această savană de agenți, de suspecți, de figuri bune și rele, de umbre, de lumini, dar original și aspru cu mine însumi, în proriul templu.

Joc golf cu gândul că se poate întoarce, dar m-aș minți. Mă ținea strâns de încheietura mâinii, să nu plec de lângă ea, acum ceva vreme.

Tactica spune să ataci prin învăluire. Dușmanul e aproape, iar ceea ce legea a zis, omul a și înfăptuit.

Soarele va ieși din nori și pentru mine, însă acum domnește noaptea cu Lună plină și constelațiile ei.

Recunosc. Farmecul și nevroza sunt pentru Báron sinonime. Parcă ar concura două stele, care să strălucească mai mult într-un perpetuu dans armat.

Viața mea nu este teatru, ci o tablă tactică de adevăr și protecție.

Elitele sunt aici, iar codul este aproape gata. Încă o notă de jurnal…

Stau la balcon și încă o văd pe ea, în toată spledoarea ei. Cu privirea aceea limpede de cristal și acea aromă de cireșe. Era o ferestră spre visurile mele…

Voiam să luăm un conac și să stăm lângă șemineu împreună, să bem aceeași cafea precum odinioară.

Codurile înving frica. Inteligența și sensibilitatea se împletesc foarte fin.

Dar cameleonul se pierde în noapte în oraș, în această grădină veritabilă de statui romantice.

-Vigilante  

Student la mecatronică, Universitatea Politehnica București, pasionat de robotică, știință popularizată și literatură Sci-Fi, consilier educațional, este un iubitor al psihologiei, leadership-ului și scrisului. În conflictul dintre umaniști și realiști, acesta continuă să demonstreze unificarea dintre imaginație și logică. Adoră călătoriile lungi, puzzle-uri și strategia, filozofia și simbolistica, dar mai ales, provocările intelectuale din știință și tehnologie.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Privind-o pe Eve

– Vei cânta și la noul meu restaurant, rostise ștergându-și fruntea lată
Ajun de Sânziene

Ajun de Sânziene

Mergeam alene, cu pași tărăgănați, Purtat de nostalgia serii… În noaptea caldă,
De ce

Peticele vieții

De ce pot oamenii de lângă tine să îți schimbe viziunea față
Du-te la Sus