Intangibil

"în Citește-mă!/De citit" "de POV21"

Aloha! Accept provocarea de a fi deconspirat cu un larg zâmbet. Îmi oferă o satisfacție enormă acest joc la cuțite cu un detectiv.

Timpul trece și nu iartă. La fel și eu! Iar undeva acolo, în sufletul tău de cristal, stă pasiunea pe cât de mare, pe atât de nestăpânită.

Pasiunea este ceea ce toată lumea continuă să creadă… că e nebunie sau simplă excitație.

Dar ce mai face roiul de fluturi?

Eu scot pasiunea afară prin cuvinte și fac alchimie din sufletul tău. Cu versuri de foc, aș mai cânta o baladă sub aceeași stea cu tine.

Am întâlnit balauri mai mari! Să fii braconier de inimi presupune să fii intangibil de dragostea celorlalte.

Báron continuă să lupte cu crocodili și lei pentru a-și aduce tarantula lui frumoasă acasă. Ador pânza.

Frumusețea, în securitatea pe care un bărbat o oferă în zilele actuale, zace tocmai în discreția cu care o face…

Barurile sunt pline de femei ce nu pot uita trecutul și continuă să se fofileze în carapacea oferită de alcool. Își ratează prezentul lor…

Vânătoarea este mai complexă decât pare și ele iar sunt niște liceene când se îndrăgostesc… Sunt convins că se va isprăvi! Și înainte ca morții să mai cheme printre ei, mai avem de trăit în capcana aceasta a dragostei.

Oh, și e așa înduioșător cum manipularea funcționează așa bine. Deși femeile nu sunt slabe deloc, sunt foarte înzestrate, simt prea multă vibrație.

Eu știu că emoțiile lor sunt tari precum titanul, dar permisibile precum plastilina. Un bărbat, cu adevărat bărbat o face să se simtă precum o fetiță mică și răsfățată, dar și ca o femeie impunătoare.

În timp ce îmi sorb parahul cu whisky în hamac, conștientizez că sunt un simplu actor printre spini, judecat de trandafiri. Iar nisipul fierbe sub tălpi… Și visam să sorbim dintr-o nucă de cocos, la umbra unui palmier.

Să vedem amândoi cum arde plaja.

Puterea nestingherită a unui bărbat revine la nivelul de protecție pe care îl resimt femeile în preajma lui. Ca bărbat, instinctele animalice te obligă uneori să îi crapi capul dușmanului în timp optim. Fălcile se strâng în momentul în care simți încălcarea spațiului personal. Și totuși, îți urmezi inima și manipulezi cu creierul…

Mă simt imbatabil și, pe deasupra, nemuritor când sunt privit precum o nestemată. Pedeapsa piere încet și începe meciul de box cu existența. Sunt cuprins de nervi și sunt gata să toc mărunt, mărunt trădătorii. Sub auzul lupilor, îmi iau pușca și încep vânătoarea.

Deseori îmi cer doar drepturile de bărbat, dar un bărbat care este al dracului de bun. Poate prea bun. Și mai des, o să se judece carcasa și o să se uite adevărata valoare.

Până și mușchii asului au nevoie de mângâiere. Se creează o cascadă de momente și presto! Eu exploatez ura, pentru că și anti-reclama este o formă de publicitate.

Nu am nevoie de tactici sau de apărare, ci de un scut masculin. Tu te uiți în ochii mei și te vezi pe tine, de-aia te și apucă spaima pe care tu o consideri dragoste. Seducția aceasta e drog curat, chiar dacă pare actorie ieftină. Să nu uiți că minciuna este volatilă…

Eu știu că pe o femeie veritabilă nu o cumpără nici cameliile, nici mașinile, nici călătoriile. Lângă o femeie veritabilă, imposibil ca un bărbat să nu se simtă dominant, iar dominantul atrage.

Mai bine să ai vanitate decât lașitate. Nu ai cum să negi aura acelor vibrații pe care le simți când mă vezi.

De curând, am întâlnit-o pe domnișoara René… Ea m-a învățat să ies mai mult în evidență… Ea mi-a deschis ochii tulburi și mi-a dat stiloul în mână.

Bricheta mea a transformat durerile în scrum. Ce mirobolant e fructul pasiunii!

Acum știu că mă vrei…

-Báron

 

Student la mecatronică, Universitatea Politehnică București, pasionat de robotică, știință popularizată și literatură Sci-Fi, este în continuare un iubitor al psihologiei, leadership-ului și scrisului. Într-un permanent conflict între umaniști și realiști, acesta continuă să demonstreze unificarea dintre imaginație și logică. Adoră călătoriile lungi, filozofia și simbolistica, dar mai ales, provocările intelectuale din știință și tehnologie.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Metamorfoză

Am așteptat așa mult să renasc în fluture, Încât am uitat că

În toamnă

iar acum sunt singur în mijlocul tărâmului meu de un an și

Acum 6 ani

eu nu văd albastru în miezul 18 când îmi aduc aminte cum
Du-te la Sus