Uneori… trebuie să recunosc!

"în Texte/Poezie și literatură" by
Uneori, parcă îmi este dor de tine, dragul meu. Uneori, parcă simt nevoia să te sun și… Ce crezi că aș vrea să îți spun? Nu ai cum să ghicești, ai sufletul, acum, plin de venin.Ți-aș spune că te iubesc, chiar dacă nu aș rezolva nimic. De la tine aș vrea să aud și eu. Bine… Nu îți imagina că nu mi-am dat seama că îi imposibil acest lucru; tu nu știi să fii bărbat!Și da… uneori îmi vine să alerg de nebună pe străzi, să urc scările până la tine, să te îmbrățișez și să îți spun că nu vreau să te mai las, dar nu ar avea rost. Mi-ai reproșa că nu am avut cândva timp pentru tine, m-ai face să plâng, să mă ridic și să cobor scările în fugă.
Uneori simt că lumea mea ești tu, dar îmi revin repede pentru că ai tu grijă să mă aduci cu picioarele pe pamant și să pleci.
Cum poți să fii atât de rece? Simți că sunt în spatele tău și nu te întorci să mă privești.De ce?Aș prefera până și moartea în locul singurătății așternută în urma ta, dar nu vreau să pierd pariul cu viața. Și da, uneori mă simt pierdută… Mă uit spre cer și găsesc speranța în stele. Noi doi privim același cer, dragul meu. Da, îmi ești drag, dar asta nu înseamnă nimic pentru tine. Și da, s-ar putea să mă cauți într-o zi și eu să nu mai fiu. Atunci să știi că, da… când îți spuneam să nu mă lași singură pentru că o să plec, nu te mințeam. Și da, poate o să mă aștepți sau poate nu. La fel cum poate o să îmi aduc aminte unde te-am lăsat sau poate nu.Îmi dau seama tot mai des că este prea târziu pentru păreri de rău. Iar despre întoarceri înapoi îmi este imposibil să mă gândesc că s-ar putea întămpla. Regrete există și încă cât de multe… Promisiuni… pe bune… Câte promisiuni ne-am făcut noi?Nici măcar promisiunile nu mai sunt ceea ce au fost cândva. Ți-am permis să intri în viața mea atunci când nu cred că eram pregătită pentru așa ceva; atât de multă încredere am avut în tine, dragul meu, încât m-am și văzut mireasa ta! Nu ai fost mulțumit și tind să cred că nici măcar o secundă din iubirea pe care mi-am dedicat-o nu a contat cu adevărat… Modul în care am putut să ți-o ofer, țin să te anunț că a fost la modul cel mai sincer. Altfel, nu m-ar durea atât de mult acum. Nu merită! Știu, sunt conștientă, dar ce sa fac?Îmi spuneai că am reușit să fac un om mai bun din tine. Zău? Un om mai bun? Hai, pe cuvântul tău, din acest motiv azi nu mă saluți? Ai plecat când ai văzut că e greu. Nu s-a meritat pentru o fata ca mine să lupti, te cred, că doar mereu am avut încredere în tine.Cine naiba m-a pus să am atâta încredere? Ai plecat și nu mă puteam opune, nu mi-aș fi permis. De la tine am învățat că dragoste cu forța nu se poate… Scuza-mă, îmi este foarte greu, iar acum stau pe loc și mă gândesc doar la tine, dragul meu. În ziua în care am să prind curaj să merg mai departe fără tine, viteza luminii va rămâne cu mult în urma mea! Stai, mi-am dat seama de ce stau pe loc, nu prea merită să recunosc, dar tu m-ai făcut să fiu un om mai sincer decât eram.Eu… încă te aștept… adevarul este că tu nu o să te întorci niciodată și eu trebuie să nu te mai aștept. Interesant este că am momente în care chiar mă trezesc la realitate. Vreau un ceas, un ceas special care să îmi indice cât este normal și trebuie să aștept; altfel eu chiar nu cred că mă mai descurc. Îmi fac scenarii de zici că m-am născut regizor. De câte ori am pornit spre tine, de câte ori visam cu ochii deschiși cum îți sar în brațe. Pentru ce naiba îmi chinui sufletul?Mi-ai arătat de atâtea ori că nu te mai întorci. Tu nu ai știut când trebuie să ierți un om, nu ai știut cât merită să aștepți și să înduri de la un om. Tu nu ai vrut să treci cu vederea peste nimicuri, care se reparau de la sine în timp și nu ai vrut să fim și să rămânem noi… Pentru că eu încă te iubesc! Nu am curaj să renunț! Cum să renunt la ce iubesc? Tu mă obligi să fiu rece.Tu erai perfect; îmi puteai oferi tot ceea ce îmi doream. De ce să o iau de la capăt cu cineva care îmi poate oferi doar speranțe și iluzii? Tu îmi puteai oferi ceva nou, frumos și de lungă durată!Deci, oricât număr zilele din calendar, de la stânga la dreapta, de sus în jos sau de jos în sus… Nu pot să nu constat că este târziu pentru regrete! Nu meriți, nu atâta timp cât ai căutat ceva ce numai tu știi în brațele alteia!Anonim

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*