Ultima dorință

"în Texte/Poezie și literatură" by

Ochii mei zăresc a seninătate!
Oare ce e cu mine?
Acum, sufletul mi-e mai mult de jumătate,
Acum, lasă-mă să plec dragă, străine!

Ah, miroase a dulce perversitate…
Hm, zâmbesc de parcă aș amenința,
Se pare, că acum m-am trezit la realitate!
Vreau să-i văd cum își poartă suferința.

Şi totuși…hahah, da’ ce mă amuză!
Hm, mă întreb…oare cât mai rezistăm?
Oricum, conștiința mea şi-așa refuză,
Doar eu şi cu mine, noi o să insistăm.

Stând pe scaun şi privind cum triştii,
Îmi arată atâta condoleanță,
Hahah, uite cum s-agită proștii!
Când au auzit de a mea prezență.

Să-i dăm drumul la joc, eu sunt regina.
Am să mă joc cu naivii şi ratații pioni,
Nimeni nu o să-mi calce sarcina!
Doar eu şi cu mine, vom ajunge campioni!

Doleanța mea e să le dăm fatala decisivă la stupizi!
Ca eu să-mi revin în a mea străină suferință,
Vreau în trecut ca tu să mă închizi,
După ce-mi satisfac ultima dorință

 

Ionuț Dumitru

Mă numesc Ionuț Dumitru, am 19 ani și sunt elev în an terminal la Liceul Teoretic "Alexandru Marghiloman" - Buzău, pe profil umanist (filologie).sunt obligat să exist și să apelez la poezie ori de câte ori este nevoie. lectura poeziei și trăirea ei în scris este o alinare înainte de plecare într-o altă galaxie, unde, cu siguranță voi fi o poezie pură.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*