Natural contra Artificial

"în De citit/Gândurile POV21" "de POV21"

Zilnic coborâm tot mai adânc în propriile amintiri, coșmaruri și eșecuri, dar continuăm să visăm. Încercăm întotdeauna imposibilul: schimbarea trecutului ce a fost scris și scrierea viitorului ce încă nu există. Momentul în care omenirea a început să fie mecanizată materialist, a pornit din momentul în care nu-și putea explica anumite fenomene.
Ființele au urlat la zei, au încercat să își întemeieze aici propriul paradis după ce le-au furat flacăra. Meditau să urce în fiecare zi și noapte tot mai mult către o forță stranie ce se află dincolo de nori: de aici s-a început cu construcția piramidelor și a continuat până la era lui Empire State Building.
Astăzi culminăm norii și vidul, căci acest simplu trofeu al existenței încearcă să își rupă rădăcinile. Suntem foarte aroganți limitându-ne la a fi marele premiu al naturii. Am invadat faune, flore și în curând, noi planete.
Premiul începe să își distrugă stăpânul pentru că este inconștient. Natura nu cunoaște eșecul pentru că este inteligentă, iar numai omul și-a vândut sufletul natural din pură ignoranță.
Adevărul însuși este că nu ne putem dezlipi de trecutul ce ne-a format, iar trecerea timpului, oricât de accelerată ar putea fi, a devenit o ancoră ce ține un galion al prezentului pe loc.
Luptăm precum niște gladiatori, suntem hipnotizați și avem ușile încuiate datorită legilor. Libertatea înseamnă de a sfida orice lege. Legile sunt pentru rasa aflată între animal și om, fără conștiință. Legile sunt o barieră pentru rațiune.
Când filosofiile sunt împăcate, ele fuzionează, iar când se contrazic încep să se consume una pe cealaltă. Așa a  început un meci de box cu existența. Însuși ciocnirea dintre aceste pietre târăsc la adepții și creatorii lor în a se război, a se anihila.
Omenirea nu poate trăi în democrație pentru că indivizii nu pot cădea de-acord. Primul model de democrație în istorie, a împins orașele grecești Atena și Sparta într-o continuă răfuială. Dar ceva interesant s-a întâmplat cu puțin înainte, când s-au ales conducătorii ce coborau din cer. Aceia sunt profeții.
Toate convingerile politice, religioase, sociale, rasiale au luat naștere în cutia Pandorei, însuși mintea. Până în momentul în care oamenii își vor părăsi propriile cuști, pe Pământ va domni teroarea, foametea și sărăcia. Trebuie să abandonăm orice temelie și să dăm un restart pentru conștiința umană.
Atunci socialismul, materialismul, nihilismul și multe alte concepte vor fi luate de valurile de negură ale morții și se vor pierde în istorie. Pentru că asta este meseria timpului: să îngroape lucrurile vechi și să primească de la însăși Inteligența Infinită o nouă cale!
Prin detașarea față de orice concept, începi să exiști cu adevărat. Pornești cu o minte limpede la explorat și aici începe aventura! Niciodată nu poți ști ce se va întâmpla cu adevărat dacă nu pătrunzi într-o cu totul altă dimensiune. Trebuie să părăsim împreună această piramidă pentru că sistemul a greșit. Pierde… Și nu asta este problema, ci pentru că această greșeală este încă activă.
Acesta este prezentul nostru drag: dincolo de metropole, republici, colonii și mari monarhii, oceanele se întunecă de poluare, cerurile se despică la ridicarea fumului, iar pădurile și animalele mor prăjite și otrăvite. Nu închide ochii. Pământul este instabil, totul este dinamic. Continentele se mișcă, apele se ridică, suprafața acestei sfere se schimbă la orice scară am privi.
Vom deveni înșine martori la cea mai mare revoluție. Se va mătura întreg prezentul și va începe o epocă a independenței individuale, în timp ce mașinăriile computerizate ne vor face muncile grele.
Atunci pictorul va picta de plăcere și nu pentru a fi cineva sau a conduce ceva, atunci doctorul va salva vieți pentru că iubește oamenii și nu avuția. Scopul nostru este extinderea în toate dimensiunile. Eu îl numesc darwinism multidimensional.
Acceptăm dezvoltarea independentă ca pe un dar, sau suntem condamnați la o omenire fascistă unde supunerea și lipsa de întrebări va dăinui timp de generații  întregi.
Oglinzile au fost sparte, am fugit de propriile umbre și am preferat să trăim precum zeii, fără a ni se auzi pașii.

Student la mecatronică, Universitatea Politehnica București, pasionat de robotică, știință popularizată și literatură Sci-Fi, consilier educațional, este un iubitor al psihologiei, leadership-ului și scrisului. În conflictul dintre umaniști și realiști, acesta continuă să demonstreze unificarea dintre imaginație și logică. Adoră călătoriile lungi, puzzle-uri și strategia, filozofia și simbolistica, dar mai ales, provocările intelectuale din știință și tehnologie.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*