Am pierdut

"în Citește-mă!/De citit" "de POV21"

Și gâdilă-mi pielea prin eternitate,

Și lasă-mi privirea rătăcită în vid,

Descoase-mi cusăturile vindecate,

Sunt de abia la începutul unui sfârșit…

sărută-mă la apus de soare,

iar mai apoi la răsărit,

Calcă-mi cugetul în picioare,

doar așa știu c-am să mă ridic.

Legământul tăcerii mă sfâșie în două,

rămân verticală în fața ta,

Lupt cu eul, fiindcă de astăzi,

am ales să-mi urmez calea mea…

Ce-i un clișeu când mi-e dor de mine,

și nu pot să mă adun?!

Aș forma un portret derizoriu,

să simt că n-am nimic de pierdut.

Elevă la Colegiul Național „George Coșbuc", dornică de a-și cunoaște propriul sine prin poezia contemporană. Este o persoană deschisă, pregătită să ofere sfaturi și să accepte la rândul ei!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*