Azi îți scriu cu supărare,

Tinerețe, măndră floare…

Că la ceas târziu de seară

Ai plecat tăcută, goală.

 

Am sperat cu sufletul,

Am tăcut, și… cântecul

Frumuseții vieții mele.

L-ai răpit ca iarna… vara.

 

M-am gândit că, totuși, poate

O să-mi lași zâmbetul pe care…

Îl zâmbeam în tinerețe,

Ș-acum îl plang la bătranețe.

 

Of, iubirea mea divină…

Of, dragostea mea sublimă…

Noaptea asta-cărunțesc,

Aripile nu-mi mai cresc.

 

Lumânarea? Vrei s-o sting?

Eu aș stinge-o, dar vezi tu…

Noaptea asta discutăm

Despre ce nu mi-ai dat tu:

 

Nu mi-ai dat averile,

Nu mi-ai dat puterile

Să mă-nalț, să cresc, să zbor

Ca un fluture multicolor.

 

Am iubit la viața mea

Stele în haine de casă,

Flori cu parfum de crăiasă…

Tot a mea-i cea mai frumoasă.

 

Stele, mii pe cer răsar,

Eu, nostalgic, stau la geam

Și astept cu împăcare

Să strălucesc și eu… pe cerul mare.