Azi îți scriu cu supărare,
Tinerețe, măndră floare…
Că la ceas târziu de seară
Ai plecat tăcută, goală.
Am sperat cu sufletul,
Am tăcut, și… cântecul
Frumuseții vieții mele.
L-ai răpit ca iarna… vara.
M-am gândit că, totuși, poate
O să-mi lași zâmbetul pe care…
Îl zâmbeam în tinerețe,
Ș-acum îl plang la bătranețe.
Of, iubirea mea divină…
Of, dragostea mea sublimă…
Noaptea asta-cărunțesc,
Aripile nu-mi mai cresc.
Lumânarea? Vrei s-o sting?
Eu aș stinge-o, dar vezi tu…
Noaptea asta discutăm
Despre ce nu mi-ai dat tu:
Nu mi-ai dat averile,
Nu mi-ai dat puterile
Să mă-nalț, să cresc, să zbor
Ca un fluture multicolor.
Am iubit la viața mea
Stele în haine de casă,
Flori cu parfum de crăiasă…
Tot a mea-i cea mai frumoasă.
Stele, mii pe cer răsar,
Eu, nostalgic, stau la geam
Și astept cu împăcare
Să strălucesc și eu… pe cerul mare.
