Era…

"în Texte/Poezie și literatură" by

Să trec prin foc?
Mă tem să nu îl ard!
Să trec prin viață?
Deja o fac, fiind solitar…

M-ai ajuta, dar nu te-nduri
De-a mea jalnică existență,
Dar eu te ajut, te onorez,
Te admir cu multă insistență.

Arată-mi calea spre neant,
Ucide-mi frica de iubire,
Mereu am fost un simplu sclav
Cerșind milos doar fericire…

Te vreau a fi numai a mea
Cu calități și cu defecte,
Mă vreau a fi numai al tău
Cu meteori și cu sonete.

Deseară, de-am putea asculta
Frumoasa liniște arsurzitoare,
Ți-aș mulțumi neîncetat
Căci sufletu-mi fără ea moare…

Moartea-mi era simbol al nemuririi,
Când pe tâmpla-mi degetele-ți plimbai,
Visam la zei, la roci, la stele,
Iar tu, orice spuneam îmi afirmai.

Era frumos, era barbar,
Eu mă aflam la polul sud,
Tu te jucai cu-n urs polar.
Te adoram, te respiram
Erai minune, erai artă,
Mereu muream de dragul tău
Și de-a ta inima deșartă.

Bianca Preda

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*