Leontin Grapini și Dan Mureșan au sărbătorit centenarul de pe Vârful Ineu

"în De văzut/Din împrejurimi" "de POV21"

Leontin Grapini este asistent medical generalist la spitalul George Trifon din Năsăud și pledează ca salvamontist voluntar. Împreună cu Dan Mureșan, un salvamontist profesionist, au excaladat Munții Rodnei și au vizualizat Centenarul românesc din Vârful Munților, adică de pe impozantul vârf Ineu.

Vârful Ineu se clasează printre vârfurile de peste 2200 de metri din România, cu o altitudine de  exact 2279 metri. Carpații Orientali din zona județului nostru cuprind două vârfuri mari, Ineu fiind primul la capitoul  înălțime.

Vârful este situat în traseul crestei principale, marcat cu bandă roșie. Vârful Ineu este situat mai aproape de capătul estic al traseului de creastă. Se pornește de la Pasul Rotunda, din drumul național DN17D, un drum neasfaltat pe care se parcurg aproximativ 5 km din drumul național DN18, care leagă Vatra Dornei de Borșa. De la Pasul Rotunda până pe Vârful Ineu sunt aproximativ 15 kilometri cu o diferență de nivel de aproximativ 1000 m și se pot parcurge în aproximativ 5 ore.

Munții Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, Munții Rodnei sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30–40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud.
Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu – Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m – cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine).

Atracții turistice:

Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată, localizată în grupul nordic al Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate în anul 1979 rezervație a biosferei.
La intrarea în parcul național, dinspre Borșa, se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști.
Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale Munților Rodnei. A fost înființată în 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervația naturală Piatra Rea, 50 hectare, este protejată în special pentru abundența exemplarelor de floare de colț (Leontopodium alpinum).

Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea făcută de Clubul de speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009).

Rezervația mixtă „Ineu – Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn.
Curajoșii se avântă să cucerească și răscucerească vârfurile de aici, traseele fiind solicitante și pline de obstacole. Este recomandat ca orice om care dorește să facă expediții muntoase să aibă la el o trusă de prim ajutor, tub de oxigen, mâncare și apă pentru cazuri excepționale. Se mai recomadă ca expedițile să fie făcute în preajma unor profesioniști.

Peterlin Cristian-Raul are 16 ani, studiază la Colegiul Național ,,Andrei Mureşanu" elev în clasa a X-a, profil filologie. Este pasionat de teatru şi este un iubitor înrăit al istoriei, pe care o povesteşte şi o învață cu drag. Îi plac filmele vechi și cărțile. Încearcă să fie critic, ironic și ludic, caracteristici pe care le regăsim în articolele sale cu subiecte controversate, dar cu o abordare relaxată. Visează să devină jurnalist și face parte din echipa POV21 de un an și jumătate.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*