dulce durere

Dulce durere – finalul unei povești de iubire

"în Poezie și literatură/Texte" by

Noi doi și o poveste, aparent frumoasă. Așa începe totul. Dacă este doar despre iubire? Suntem învăluiți în iubire, pentru că dacă ea nu ar exista noi nu am fi astăzi aici. Dacă este despre durere? Oh, mai degrabă despre o dulce durere. Puțină dragoste și mai multe deziluzii.

Dezamăgire, tristețe, eșuări sau doar momente nepotrivite.

Clipe care te fac mai puternic și care te fac să te întrebi: ,,De ce eu?”. Dar răspunsul pe care îl cauți nu vine niciodată pe loc.

Trec zile, luni sau chiar ani în care îți poți da seama de omul de lângă tine, de povestea voastră sau despre ceea ce înseamnă cu adevărat viața. Sau… nu găsești niciodata răspunsuri, iar acea persoana va rămâne pentru totdeauna o enigmă. Oameni care se vor reîntoarce la persoanele din viața lor și vor încerca să îi descopere mai bine : de la emoții la ce sunt ei, în spatele aparențelor, care de multe ori sunt greșite. Atunci, rezolvi misterul și vei găsi probabil răspunsuri.

Da, recunosc, nu știu nici pe departe totul despre viață, sentimente sau oameni.

De ce? Pentru că pentru fiecare om în parte, viața înseamnă altceva și fiecare și-o croiește după bunul plac. Unii o îmbracă în flori și îi pun coronițe colorate, iar alții o transformă în cel mai sumbru și aprig vis.

De ce ? Pentru că amalgamul de sentimente ne năpustește pe toți. Simțim, trăim și uităm să ne exprimăm prin fapte. Suntem prinși cu teamă în lumea care probabil ne-ar respinge emoțiile adevărate.

De ce? Pentru că ei, oamenii, te pot minți cu zâmbetul pe buze sau îți pot fi prieteni doar în zilele lor bune. Iar lista poate continua.
Și așa ne-am cunoscut noi. Întrebându-ne dacă putem fi fericiți într-o lume în care fericirea altora este cumpărată.

O, dulce durere…


Autor: Poenaru Simona

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Anomalia peisajului

Anomalia peisajului

Trezește-mă din existența putredă și înfrumusețează-mă cu a ta orbire a cristalului atrăgător....
Freamăt boreal

Freamăt boreal

„Îmi erai ritmul infinitului Și rima somnului veșniciei”
Derulează înapoi