Iarba Fiarelor – fenomenul muzical ce a spart bariera dintre generații

"în Texte" by

Proiectul muzical iarba Fiarelor, deși  în aparență tânăr – dar cu o experiență  vastă la pachet  – vine cu un element de noutate și autenticitate atât în sfera muzicală locală, cât și în cea  regională. Cristi Chiriac (voce și chitară), Sebastian Victor Micu (tobe și percuție) și Ion Burcușel (chitară bass) sunt autorii unei POVești spuse în note muzicale, a unei călătorii spre trecut,  cu deznodământ  necunoscut, ce are ca scop   redescoperirea muzicii primare, familiară nouă, tuturor.

Combinând  elemente ale muzicii actuale, cu versuri și motive din folclorul românesc, trupa se remarcă  încă de la  prima audiție. Ritmurile accentuează  familiaritatea și pun  accent pe tradițional, pe ceea ce ne  aparține nouă de drept  – practic, se pun în valoare ritmuri arhaice, întipărite în istoria colectivității noastre.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă  de fapt iarba Fiarelor – de la ce provine denumirea și de ce îi reprezintă,  cum a luat ființă și multe alte lucruri despre această trupă, vă invităm să citiți interviul ce urmează:

Cum  a luat naștere iarba Fiarelor?

Noi cântăm împreună de mai mult timp și am mai avut ceva proiecte împreună, dar în 2017 am zis că vrem să cântăm,  așa, ca la noi acasă; până atunci, am avut multe elemente în  comun cu  celelalte trupe, în sensul că ne-am axat pe metal și  rock, însă am decis că vrem să abordăm un stil mai diferit și atunci, la comun acord,  am început să cântăm în limba română.

Faptul că am luat această hotărâre, a contribuit enorm la crearea unei noi imagini, care, prin urmare, a însemnat și tranziția către un alt sounding muzical. Și, până la urmă așa sună, mai de-a locului, mai de-a casei. Am reușit să facem genul acesta de muzică fără limită de vârstă, ce poate să-i placă și  mamei și tatălui, dar  și  bunicii și nepoților;  ne bucurăm foarte tare că prinde și la generația voastră.

 

Ce mesaj doriți să transmiteți prin piesele voastre?

Încercăm să punem în valoare tradiția pierdută, atât pasiv, cât și activ. Practic, prin intermediul pieselor noastre ne străduim să reactivăm tradiția uitată, să o valorificăm în contextul societății actuale. Noi vrem să ajungem cumva mai departe  de folclor, iar prin călătoria aceasta muzicală să ajungem până la muzica tribală din meleagurile noastre, dar să fie în același timp și modern. Gândindu-ne mai bine, destinația ar fi folclorul primar – acolo putem găsi ceva ce să sune nu numai modern, dar universal, care sparge bariera temporală. Cum muzica africană se simte că e din Africa  și muzica asiatică se simte că e din Asia,  așa încercăm noi să efectuăm un traseu muzical, prin care să regăsim relicvele muzicale și să demonstrăm că ne aparțin nouă. O redescoperire muzicală, deoarece s-au pierdut inclusiv izvoare muzicale .

 

Ce semnifică iarba Fiarelor în contextul vostru de trio?

Muzical vorbind, iarba Fiarelor vrea să dezlege muzica românească, să dea frâu muzicii românești precum  iarba fiarelor, planta poate să elibereze spiritul  de boală. O eliberare simbolică a muzicii, care e prinsă între atâtea și atâtea  influențe nesănătoase.

 

Aveți trupe model care după care vă ghidați?

Trupe model nu avem, însă există  influențe groundbase, chiar dacă nu trebuie să fie peste tot… În general, cu  toții avem diverse stiluri și influențe, provenim din backgrounduri diferite: Cristi – rock alternativ, Sebi a fost și pe punk, plus încă multe altele, el având chiar o experiență vastă în mai multe genuri.  La nivel de text, avem scriitori model printre care sunt și cei de-ai locului: Coșbuc și Rebreanu.

Cumva, asta ne și ajută. Putem să expunem tot ce am acumulat în acest proiect. Spre exemplu, artiști ce au mai încercat ceea ce facem și noi, sunt:  în Republica Moldova, au reușit  foarte bine Zdob și Zdup , deși nu se aseamănă stilurile noastre. La ora actuală, tot în Republica Moldova, Via Dacă a reușit  să execute niște prelucrări extraordinare.  Cumva, ne este dificil să răspundem la întrebări pentru că noi facem ceva ce nu s-a mai făcut, lucru de care ne-am dat seama mai târziu. Până la urmă, vrem să facem un update al folclorului. Folclor 2.0. Bineînțeles, influențați de rock, de  muzica electronică din categoria groundbase, cu ritmuri mai alerte. Chiar dacă nu avem noi sound electronic, când punem totul pe acustic, ne dăm seama că întotdeauna există un element de dificultate în muzică. Drum and bassul de care îți povesteam a fost cumva redescoperit prin electronică, dar el în muzica primară a existat  de fiecare dată la triburi în percuție  –  este mereu acolo. L-am integrat și noi în muzica românească pentru că sună  bine și sună chiar familiar. În momentul în care o să găsești Drum and bass în muzica românească, sună familiar când îl cânți împreună cu o linie melodică  maramureșenească sau ardelenească .

Ceea ce facem noi e o călătorie muzicală spre trecut.

 

Cât timp alocați repetițiilor?

În general, noi ne întâlnim o dată la două zile. Un program zilnic ar fi fost mult prea solicitant, ceea ce ar afecta în mare măsură viețile fiecăruia. Fiecare dintre noi, pe lângă trupă, are câte un job stabil, prin care reușim să obținem venituri pentru a contribui la continuitatea trupei. Pentru noi, muzica este, cu siguranță, o pasiune, pe care sperăm  să o putem dezvolta din ce în ce mai mult.  Deocamdată, nu putem să ne câștigăm existența prin muzică, însă acesta cu siguranță  e unul dintre visurile, chiar scopurile noastre, dacă vrei.

 

Având în vedere că activați de puțină vreme ca și trupă, ați reușit să vă creați un public? Care este feedback-ul pe care îl aveți de la cei ce vă audiază piesele?

 Ideea este că în urma evenimentelor la care am participat, de exemplu Way Too Far Rock Festival – Bistrița, Festivalul Usturoiului – Pasul Tihuța, Desculț în Iarbă – Târgu Mureș, am realizat că foarte multă lume apreciază acest sil pe care noi îl  abordăm. Reacțiile persoanelor din public: zâmbetele, atmosfera foarte distinsă, pur și simplu bucuria lor, ne încurajează și ne dă o stare de bine. Spre exemplu, am observat decalajul dintre generațiile prezente la spectacole:  copii, tineri, oameni mai în vârstă. Astfel, poate reușim să alternăm, să mediem, mai bine zis,  cumva conflictul dintre generații, prin muzică. Cumva, ajungem să ne înțelegem mai bine reciproc, noi generațiile, să fim mai toleranți și să acceptăm că avem mentalități diferite. Noi credem că muzica poate  face asta.

 

Doriți să vă extindenți trupa  sau să rămâneți la formula aceasta  de trio?

 Noi suntem deschiși la propuneri și dacă pe viitor vor dori să se alăture și alte persoane care simt că rezonează cu ceea ce facem noi și cu mesajul pieselor noastre, suntem pregătiți și chiar entuziasmați să ne extindem și să conferim un nou contur proiectului iarba Fiarelor. Suntem tineri în acest domeniu, dar dorim să prosperăm.

 

Care sunt scopurile voastre pe termen lung, dar pe termen scurt?

Unul dintre scopurile noastre este să ajungem la nivelul la care să facem schimb de experiență cu trupe  asemănătoare nouă, care pun  accent pe latura tradițională, folclorică, trupe de pe alte continente, cum ar din America de Sud, Asia, Africa și să împărtășim ceea ce avem noi cu ei. Practic, să studiem îndeaproape ceea ce au alte popoare și să învățăm reciproc. Consider că astfel putem efectua un schimb cultural de o importanță majoră, putem să promovăm tradițiile noastre muzicale, să ne facem auziți.

 Pentru a fi la curent cu activitatea trupei – vă garantăm că nu veți regreta, puteți să urmăriți pagina oficială de Facebook iarba Fiarelor .

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*