Studenția – soră vitregă cu nebunia? [1/2]

"în Texte/Păreri și opinii" by

Am luat BAC-ul, a trecut vacanța de vară și azi-mâine încep facutatea… Ce naiba fac și ce urmează?! Gimnaziul și teama de evaluarea națională… liceul și palpitațiile care apar cu cât te apropii de final – examenul de bacalaureat; toți cei care au ajuns la facultate au trecut prin așa ceva. Altfel spus, toți cei care își doresc studii superioare în vreun domeniu sunt nevoiți să le parcurgă.

Ce urmează? Ei bine, unele experiențe este cel mai bine să fie trăite în lipsa unei „pregătiri” în prealabil, pentru a nu fi lipsite de farmec. Dar, pentru o imagine de ansamblu: totul se schimbă… tu ca și persoană te vei schimba, viața ajunge văzută parcă prin alți ochi și timpul ajunge altfel prețuit, modul în care te consideră și te abordează profesorii va fi diferit, rutina ta se va schimba și așa mai departe. Și fie că îți continui studiile în același oraș, fie că ești nevoit să îl părăsești, fie îți asigură părinții tot ce îți trebuie, fie ești nevoit să muncești în paralel cu facultatea pentru a te putea întreține, fie că îți dorești viața de student în care să ai parte de multe prietenii noi, întâlniri, ieșiri la bere, cluburi etc. sau își dorești să pui accent pe studiu și să frecventezi cursurile, seminarele, atelierele, de dragul viitorului tău din punct de vedere profesional și de dragul unei pregătiri temeinice pentru viitoarea meserie și… în același timp să încerci să te bucuri de anii tinereții în felul tău. Totul este la latitudinea ta. Simplu, nu?

În învățământul preuniversitar, accentul este pus adesea pe tipul de învățare receptiv-reproductivă; ți se dă informația pe tavă, tu doar trebuie să-ți însușești anumite cunoștine, deprinderi, iar în cel mai fericit caz ajungi să ai anumite competențe care îți vor prinde bine pe viitor. Cum este în învățământul universitar? Imaginează-ți un obiect, orice fel de obiect, îl întorci la vreo 450 de grade în plan orizontal și pe vertical îl dai de două ori peste cap, după dă-l de un perete. Așa putem face o comparație cu un grad ridicat de acuratețe între cum este viața de elev și cea de student, dar este doar un exemplu puțin mai exagerat. Teama e irelevantă în această situație, într-adevăr… multe se schimbă, dar reticența față de schimbare este nocivă și trebuie înțeleasă și eliminată pentru că altfel nu vom putea avea niciodată brațele larg deschise pentru oportunitățile care ne așteaptă. Viața în sine nu este întotdeauna ușoară sau frumoasă sau liniștită, dar dacă ar fi mereu totul bine, ar fi anost probabil. Exact așa este și viața de student, ai parte de toate: de experiențe frumoase, de momente stresante, de responsabilități, obligați, dureri de cap, ore de curs care par interminabile și fără sens, dar și de libertate și de o experiență de viață și, până la urmă, finalizarea studiilor de specialitate este o treaptă importantă a vieții și necesară pentru a putea activa în majoritatea domeniilor într-o funcție mai înaltă.

Ca și student în an terminal, pentru cei care veți păși pentru prima dată pe treptele universităților și pentru a nu trece doar în inerție primele zile, săptămâni sau chiar luni ale facultății, voi continua cu trei posibile subiecte de interes.

Ce trebuie să înveți? Cât de mult înveți, ce înveți și de unde înveți depinde de tine. Fiecare va acționa în funcție de ritmul și de interesul propriu. Un posibil inconvenient constituie stresul și nesiguranța față de studiul individual. De asmenea, de multe ori după două ore în care ai ascultat profesorul sau profesoara, ajungi la concluzia că nu ai înțeles nimic. E ceva normal. Cursurile șiceea ce țise expune de către profesori este pentru a te inspira, pentru a îți indica direcții de acțiune și pentru a-ți facilita ție înțelegerea anumitor teorii, concepte sau teme de studiu până la un punct. Cititul cărților în domeniu, studiul individual și dedicarea unei bucăți din timpul liber pentru tot felul de chestii care țin de facultate sunt doar câteva dintre modalitățile care îți vor ușura substanțial munca și vor reduce efortul intelectual.

Deadline?! Adesea, excesul de libertate merge mână înmână cu sedentarismul, cu procrastinarea și duc ori la neîndeplinirea unor sarcini ori la amânarea lor până la absurd și așa se ajunge la multe nopți albe – care nu vor fi petrecute în oraș cu prietenii și probabil nu vor fi distractive. Simțul responsabilități este ceva ce se poate antrena, atâta timp cât cineva dorește asta; nu ne naștem cu toate calitățile de care avem nevoie pentru a fi studenți și oameni de succes, dar pot fi antrenate pe parcurs.

Stres? Apare, orice student are parte de el. Depinde de felul tău de a fi și de cum îți investești sau irosești timpul, de cât de mult te pliezi pe domeniul ales și de cum acționezi și reacționezi în situații problematice.

Prin urmare, studenția poate fi considerată cea mai dificilă perioadă a vieții – soră vitregă cu nebunia – sau cea mai frumoasă modalitate de a-ți petrece tinerețea. Pentru fiecare dintre noi e altfel, însă nimeni nu poate decide în locul nostru cum să ne fie mai bine și nici să onoreze toate îndatoririle care ne survin. Succes tuturor celor care sunt la început de drum, dar și veteranilor!

„Libera me de ignem fidem scriptum est enim in ortum tenebris...”✌?? Student U.B.B. ~ Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. Bună! Pe lângă educație, mă pasionează arta, scrisul - arta cuvântului - în mod special. Ador filosofia, ficțiunea, paranormalul, groaza, misterul, drama și îmi place să scriu, atât în proză, cât și în versuri. Valorific, prin cât mai multe detalii și, preponderent, prin narațiune subiectivă: acțiunea, impactul, latura moralizatoare și varietatea interpretărilor oferite unui text. De asemenea, în poezie, cultiv simbolism, o estetică a urâtului patologic, tristețe, nostalgie și profunzimea emoției încifrate. Îmi doresc să plasez cititorul în centrul poveștii ori să îl pun pe gânduri; să ofer idei, momente, perspective, teme și motive de reflectare sau contemplare.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*