Beznă

"în Texte/Poezie și literatură" by
Se-ntind măști de-ntuneric și de adorații
Și umbre-ntretăiate mă cuprind,
E plin în jur de răstigniri și noi creații,
Iar eu sunt ca un foc, m-aprind ca să mă sting.
 
N-am să mă mai flatez, n-am să-mi mai spun titan,
La urma urmei eu caut doar un sens,
Și sper că ce-am trăit să nu fi fost în van,
Și să nu mă împiedic după atâta mers.
 
Și-n vene-mi curge viața, o aud forfotind
În schimb, de alteori mă simt precum nisipul,
Dar de va fi să mor vreau s-o fac încercând
Să schimb felul în care mă sărăcește timpul.
 
 

Studentă în anul I la Publicitate, în cadrul „FSPAC” - Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) - A fost elevă la „Colegiul Național Liviu Rebreanu”, Bistrița - Scrie de când se știe - Preocupată de relațiile interumane, psihologie, comunicare - Este membru activ al echipei POV21 din decembrie 2017 și își dorește să-și dezvolte spiritul de echipă și să contribuie la evoluția comunității din care face parte.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*