Cât de mult te definește muzica preferată?

"în Texte" by

Este la îndemâna tuturor, însă cu toate acestea uneori nici nu ne trece prin minte câte lucruri poți descifra din… muzica ta preferată.

Întrebarea  „De ce ascultăm muzică?”  din punctul meu de vedere este de prisos, dar pentru a întregi imaginea pe care încerc să o redau, este necesar să formulez un răspuns, oricât de clișeic va părea acesta.

În diverse momente ale vieții – mai bine zis ale zilei, când simți că vorbele și-au pierdut valoarea sau când îți dai seama că nu reușești să îți exprimi stările interioare, la cine apelezi fără rezerve? La muzică. Cine e acolo pentru tine, indiferent de oră, dată, moment al zilei? Muzica; mereu pregătită să te aline, să te mângâie, să te încurajeze.

Pe scurt, aceasta te poate „mișca” atunci când stagnezi, oferindu-ți noi perspective și, de asemenea, îți poate stârni emoții adânc împlântate în sufletul tău, pe care le-ai ținut prea mult ascunse în tine însuți ȘI de tine însuți.

Asemeni oricărui alt lucru, genul de muzică pe care îl asculți este un indicator al personalității tale din momentul curent. Melodiile care îți plac acum pot sau nu să difere de cele pe care le ascultai ieri sau săptămâna trecută; dar cert este că dacă azi îți place un anumit set de melodii și peste o perioadă mai îndelungată  nu mai vrei să le auzi deloc, eu zic că trebuie să îți pui niște întrebări (am să detaliez în cele ce urmează). Așadar, piesa aceea de suflet pe care ai tendința să o  asculți de nenumărate ori este  asociată cu un eveniment din trecutul tău.

Ideea aceasta este bine-cunoscută, însă eu aș vrea să o dezvolt.

Sunt de părere că muzica este cel mai util și vizibil element când vine vorba de evoluția personală, mai ales în perioada copilăriei și a adolescenței.

La adulți fenomenul acesta diferă, căci în general  muzica ascultată în anii tinereții o să te urmărească de-a lungul întregii  vieți, iar ca să îți schimbi  subit preferințele muzicale la o vârstă mai înaintată va fi mai greu; șansele sunt bineînțeles mai mici, însă ele totuși există. Concret, ceea ce îți place acum, cu siguranță (sau poate  că nu) îți va plăcea și la bătrânețe. Dar nu asta e ideea principală.

Când îți schimbi preferințele în materie muzicală, practic evoluezi (în bine sau în rău, aici depinde foarte mult de cum degenerează lucrurile), te îndrepți spre o altă etapă a vieții tale – referindu-ne strict la personalitate, nu la o serie de evenimente, ce de obicei  caracterizează cuvântul „etapă”.

În primul rând, influența emoțiilor asupra noastră este incontestabilă, noi fiind ghidați în cea mai mare parte a timpului de ele. Spre exemplu, când ești trist, simți nevoia să găsești muzică ce empatizează cu tine; iar din contră, când ești exaltat și fericit, îți este foarte greu să te pui în contact cu melodii sumbre, ce transmit un mesaj negativ.

Nu am menționat, însă, că relația individ-muzică nu este unilaterală; aici ambii  factori contribuie, generând schimbarea. Individul este  sub influența socială, a mediului în care trăiește, a experiențelor trecute, respectiv, a evenimentelor din copilărie și lista poate continua. Practic, toate acestea îl mână pe individ spre a asculta anumite genuri de muzică. Acum partea a doua din relația enunțată, când elementul secund își îndeplinește rolul, și anume de a-l influența pe individ. Mesajul muzicii, ca oricare altul, repetat mult, va ajunge să se întipărească în mintea subconștientă, voluntar sau nu; așa că este deosebit de important ce muzică alegem să audiem.

Muzica ne ajută să ne cunoaștem mai bine, de aceea este important să ne punem întrebări de fiecare dată când descoperim un nou gen muzical, pentru a întregi procesul de autocunoaștere.

Spre exemplu:

Ce m-a determinat să ascult muzica aceasta?

M-am lăsat  influențat/ă inconștient de gusturile muzicale ale altcuiva?

De ce îmi place o anumită melodie, iar pe cealaltă o urăsc? (analizează versurile pentru a-ți fi mai ușor).

Etc.

Influența muzicii asupra noastră

În urma unui studiu realizat pe 36.000 de persoane s-a constatat că există anumite asemănări între cei ce ascultă un anumit gen de muzică. Aici se regăsesc trăsături generale, stereotipurile clasice:

Ascultătorii de muzică blues și jazz au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi, prietenoşi şi pacifişti.

Cei care ascultă arii clasice sunt încrezători în forţele proprii, sunt creativi, introvertiţi şi calmi.

Fanii muzicii rap sunt încrezători în ei înşişi şi sociabili.

Cei care preferă să asculte operă au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi şi blânzi.

Ascultătorii de muzică western şi country sunt muncitori şi sociabili.

Fanii muzicii reggae sunt încrezători în forţele proprii, sunt creativi, nu sunt prea muncitori, sunt sociabili şi pacifişti.

Fanii muzicii dance sunt creativi şi sociabili, dar nu sunt pacifişti.

Cei care iubesc muzica indiană nu sunt încrezători în propria persoană, sunt creativi, dar nu sunt nici muncitori, nici pacifişti.

Fanii stilului bollywood sunt creativi şi sociabili.

Ascultătorii de rock/heavy metal nu sunt încrezători în propria persoană, sunt creativi, nu sunt muncitori şi nici prietenoşi, dar sunt calmi.

Fanii trupelor pop au foarte multă încredere în propria persoană, sunt muncitori, prietenoşi şi buni, dar nu sunt creativi şi nici calmi.

Iubitorii de muzică soul au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi, prietenoşi şi pacifişti.

 

Unicitatea fiecărui om este indiscutabilă, iar când vine vorba de asemenea clasificări sunt destul de sceptică. Există multe deosebiri și excepții  între genul muzical pe care îl ascultăm  și stereotipurile enunțate mai sus, așadar nu consider că cineva trebuie să se ghideze după ele.

Ca și o concluzie, noi ascultăm muzică, în primul rând pentru că ne place și ne face să ne simțim mai bine, sau pur și simplu ne oferă un umăr pe care să ne sprijinim în momentele grele. Ce îți place să asculți în viața de zi cu zi reprezintă un indicator prețios al evoluției personalității tale, dar care, cu timpul, te influențează în mod inconștient să ai anumite convingeri, opinii și atitudini.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*