Un milion de ani

Trec în capul tău
Când stai singur acasă,
Întins pe pat,
Gândindu-te la ea.
Apoi te trezești.
 
Acum ești treaz,
După aceste secunde,
Ce par să nu se mai termine,
Verifici dacă te-a sunat,
Dacă ți-a scris un mesaj,
Sau vreo scrisoare…
Dar apoi îți amintești
Că nici tu NU
Nu te vrei pe tine…
 
Acum ești treaz.
Ți-ai pierdut momentul de gândire,
Acum acționează,
Pune planul în mișcare.
Vrei să iei telefonul în mână,
Haide, sun-o
Și spune-i că…
Un moment de ezitare
Și răspunzi mesajului
Prietenului ce te cheamă
La încă un pahar,
La încă o poveste…
 
Acum ești beat,
Trebuie să mergi…
Ba nu, trebuie să o vezi.
Pentru o secundă
Crezi că o vezi în mulțime,
Pentru o secundă,
Visezi că ea a dat peste tine…
Dar e altă fată,
Ce îți dă o idee proastă,
Și iată, nu accepți o oportunitate.
 
Acum ești beat,
Nu există ezitare,
Doar un plan…
O idee puerilă.
Îi scrii un mesaj,
Apoi altul,
Îți răspunde,
Vrei să o vezi…
Dar nu îți mai răspunde…
Acum ea doarme.
Iar tu, prostule,
Ești treaz…