În ce lume ai risca să mai trăiești o dată?

"în Texte/Păreri și opinii" by

Majoritatea oamenilor ți-ar spune sunt mulțumiți cu viața lor și nu ar vrea riște fie în pielea altei persoane. Frica de necunoscut și obișnuința cu propriile probleme și neajunsuri îi fac pe oameni paradoxali în această privință. De ce paradoxali?
Pentru abia două din cele șapte miliarde de oameni de pe această planetă duc o viață relativ sigură, decentă și civilizată, iar principalele nevoi le sunt îndeplinite. Restul, practic, se chinuie, din multe puncte de vedere, de pe o zi pe alta. Fie din lipsa securității, fie din cauza unor handicapuri fizice sau psihice, fie, predominant, din cauza lipsurilor materiale. În mod intuitiv, cele cinci miliarde de oameni „mai puțin norocoși” ar trebui -și dorească o nouăruletă a vieții” și nimerească în pielea altei persoane. Ciudat, însă, un procent foarte mic ar face-o. Explicația cea mai plauzibilă este cea noi, ca oameni, resimțim mai puternic frica de „a nimeri mai rău”, decât speranța de „a nimeri mai bine”.
Și astfel ajungem, ușor, la tema acestei postări: cum ar arăta o societate mai bună, pentru cât mai mulți oameni? Ținând cont resurele omului sunt limitate iar competiția este în firea noastră, întrebarea nu este una atât de ușoară, cum pare la prima vedere. Dacă ești foarte bogat, o lume mai justă ar însemna renunți la multe dintre avuțiile tale pentru binele comun. Fapt care contravine principiului meritocrației: cei mai norocosi, mai inteligenți și mai harnici primească mai mult, pentru au câștigat aceste lucruri cu propriul lor efort. Dacă ești sărac, probabil vei vrea o lume fără oameni bogați, astfel încât resursele omenirii fie cât mai egal distribuite, fără posibilitatea unor discrepanțe sociale majore între cei mai bogați și cei mai săraci. În spiritul celor scrise în introducerea acestui articol, majoritatea celor „medii” ar ține cu dinții de condiția lor, neriscând sărăcie pentru perspectiva îmbogățirii. E firea umană. Și atunci, într-un exercițiu mental, ce ați propune?
De-a lungul timpului au fost multe propuneri de societăți mai bune, chiar utopice. Surprinzător, una dintre cele mai elegante soluții a venit de la un profesor de la Harvard, prea puțin cunoscut. Și, deși cartea sa despre o societate ideală a fost scrisă într-un stil sec și academic, s-a vândut „ca pâinea caldă”. Care era ideea genială?
Cartea, una dintre cele mai influente lucrări ale sec. XX, se numește „O teorie a justiției” ( 1971 ) și a fost scrisă de John Rawls. Ideea genială conținută aici se numea „Poziția inițială” sau „Poziția originală” și reușea înfrângă majoritatea pornirilor noastre egoiste și viciate în ceea ce privește construcția unei societăți ideale. Cum? Cerându-ne construim această societatea ipotetică, neștiind ce rol vom nimeri în ea la naștere. Ne-am putea naște drept superbogați sau muritori de foame, ne-am putea naște ca activiști ultraliberali sau în pielea unei persoane cu dizabilități și nevoie de asistență socială. Ne-am putea naște bărbat, femeie, frumos, urât, inteligent, tont, heterosexual sau homosexual etc. Ei bine, cu acest gând în minte, voi ce societate ați proiecta?

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*