În vârstă de 26 de ani, bistrițeanul Adrian Lunca se poate caracteriza ca fiind îndrăzneț, curajos și foarte dedicat în ceea ce face. Pasionat de muzică încă din primii ani ai copilăriei, acesta a decis, odată cu trecerea iminentă spre pragul maturității, să-și aducă infantila pasiune la următorul nivel, devenind ulterior muzicant cu normă întreagă.

Î: Când și cum ai început să cânți?
R: Am început să cânt încă de când eram la grădiniță. La vremea aceea, eram foarte atras de muzică fiindcă și tatăl meu era – și este – muzicant. Din cauza faptului că tatăl meu cânta în fiecare zi, încetul cu încetul, am început și eu să fiu interesat de muzică. La un moment dat, în timp ce făcea repetiții, m-am dus, pur și simplu, la el și i-am zis că vreau și eu să cânt, vreau „să învăț muzică”.
De atunci, toate s-au schimbat; nu mai eram atât de apropiat de copiii de vârsta mea, nu mai ieșeam la joacă, noua mea joacă fiind pianul, tocmai pentru că tata era solist instrumentist. După toate acestea, am ales să urmez atât școala generală, cât și liceul la Bistrița, la „ Liceul de Muzica Tudor Jarda “.
Î: Te-ai gândit vreodată cum ar fi fost dacă ai fi studiat altceva în afară de muzică? Dacă da, ce ți-ar fi plăcut?
R: Da, m-am gândit și la acest lucru. De aceea, după terminarea liceului m-am implicat și în domeniul vânzărilor, unde am acumulat experiență pe parcursul a trei ani de zile.
Î: Cât de mult îți place ceea ce faci?
R: Pentru mine, muzica înseamnă foarte mult. Fiind o moștenire, darul de a cânta reprezintă un lucru extrem de valoros. Iar ca să răspund la întrebare: iubesc, ador ceea ce fac!
Î: Crezi că talentul tău este unul înnăscut?
R: După cum am precizat și mai sus, da, sunt convins că talentul este unul înnăscut, deoarece atât bunicul, unchiul cât și tatăl meu cântă. Deci, provin dintr-o familie de muzicanți.
Î: Ți-ai lucrat vocea, ai luat lecții de canto?
R: Încă din școala generală am început să lucrez la voce. Pe urmă, după ce am intrat la liceu, am început și lecțiile de canto care au durat patru ani de zile. Iar pe această cale vreau să le mulțumesc tuturor profesorilor care m-au îndrumat.
Î: Ce gen muzical reprezinți?
R: Reprezint genul de muzică populară, însă nu doar atât; m-am adaptat la toate genurile de muzică de petrecere.
Î: Ce alte genuri muzicale mai cânți?
R: Îmi place să cânt cam din toate câte puțin. Spre exemplu, participând atât la evenimente private, cât și la restaurante și cluburi, sunt nevoit să mă adptez la genuri precum: etno, populară, ușoară, manele.
Î: Versurile sunt creație proprie?
R: Versurile nu, nu sunt creație proprie. Adesea mă gândeam să încerc și eu, însă e dificil să creez singur versurile unei melodii. Lucrez mult cu doamna Maria Anuța, ea compunându-mi versurile. Chiar la ultima melodie a mea „Dragu mi-i unde am venit”, versurile sunt scrise tot de dânsa și țin să îi mulțumesc din tot sufletul pe această cale.
Î: Care crezi că este cel mai frumos moment din cariera ta?
R: Cel mai frumos moment din cariera mea a fost atunci când am început să cânt alături de tatăl meu. Vă spun din experință că nu există fericire mai mare decât aceea pe care o presupune cântatul alături de ambii părinți sau, toutuși, alături de unul dintre ei. Este cel mai frumos sentiment pe care îl poți trăi vreodată, pentru că realizezi faptul că te-au învățat ceva. Atunci când ajungeți să cântați împreună, dar mai ales momentele în care ești acolo, cu el, și ai ocazia să-i vezi fața radiind de bucurie; efectiv îți sare inima din piept.
Î: Mai cânți în duet cu altcineva?
R: Prima mea piesă este un duet alături de colega mea, Alexandra Buburuzan , dar mai urmează pe viitor câteva duete alături de artiști consacrați ai țării noastre.
Î: Ce sentimente te încearcă după evenimentele la care participi?
R: Am un sentiment de bucurie la finalul fiecărui eveniment, asta pentru că văd cum lumea se simte bine, petrece cu drag alături de mine. Sunt foarte bucuros când primesc feedback pozitiv din partea multor persoane.

Articolul precedentReflect
Articolul următorDeznodământ
A absolvit Liceul Teoretic Solomon Haliță- Sîngeorz-Băi, profil filologie, în prezent este stundentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Babeș-Bolyai. A cochetat cu scrisul încă din copilărie, momente în care a schițat primele poezii care au pus de fapt bazele primei sale cărți. Până în prezent a scris două cărți. “De dorul tau...” o carte de poezii și proză scurtă “Certată cu Dragostea” un roman care surprinde perioada adolescentei. În mâna ei orice condei pare însuflețit!