Maze Runner: The Death Cure

0
21 views

Lupta pentru supraviețuire, sacrificarea absolută pentru prieteni, o iubire instabilă datorită definiției diferită a “binelui”, pierdere a sinelui și puterea de fier pentru a merge mai departe întâmpinând cu mult curaj tot ceea ce urmează. Toate într-un singur loc, „Maze Runner: The Death Cure”.

Despre mult așteptatul final al seriei „Maze Runner”, cu premiera în România pe 26 ianuarie 2018, pot spune doar atât, a fost BUN, dar doar bun, nu foarte bun pentru ce așteptării aveam. Și credeți-mă acestea au fost foarte mari după ce am văzut primele două părți care m-au captivat total .

Filmul se desfășoară în perioada dinaintea apocalipsei când un virus mortal amenință existența ființelor vii pe teritoriul Pământului. Acesta îl are în rol principal pe Thomas, jucat de actorul Dylan O’Brien pe care toată lumea ar trebui să îl cunoască din serialul TV „Teen Wolf” sau iubitorii filmelor de acțiune din „American assassin”, dar despre el voi vorbi poate într-o altă recenzie.

Revenind la subiect, susțin că mi-a plăcut iluzia unui început dinamic, intrigant, faptul că din prima scenă ești introdus în cea mai complicată și periculoasă aventură a lor care prevestește un final epic. Și adevărul e că acțiunea s-a desfășurat într-un mod relativ interesant, dar previzibil. Iar acest lucru este indus de un concept simpluț, dorința omului de a-și salva pielea și pe cea a celor din gașca lor, fiecare pe ce cale crede că e mai corect. Ușor, nu? Și poate chiar clișeic…

Însă nu vreau să se înțeleagă că a fost un film prost, pentru că aș minții spunând acest lucru. Este mai mult o tentativă de imitare a cunoscutei serii „The Hunger Games”, amândouă având la bază o carte legată de supraviețuirea „experimentelor”(tributelor).

Îmi place faptul că producătorii nu au exagerat cu efectele speciale. Au adus filmul într-o eră mai aproape de a noastră, spre deosebire de „The Hunger Games”, într-un viitor, deși nu foarte apropiat, ponderea de realizare a lucrurilor prezentate este foarte mare ceea ce îl face realist și credibil.

Recomand cu căldură acest film iubitorilor seriei „The Hunger Games”, cât și celor care au venerat seria „Divergent” în esență tuturor pasionaților de science fiction amestecat cu puțină acțiune. Vizionare plăcută!

Articolul precedentNegura prezentului
Articolul următorPlutind în eter [3/13]
Elevă la Colegiul Național George Coșbuc, profil pedagogic. Îi place să se implice în orice activitate care implică un spirit energic și creativ, mereu cu zâmbetul pe buze. Pasionată de o diversitate de activități de la dans și sport până la scris și citit. Face parte din echipa POV21 din luna martie și prin implicarea ei în aceasta încearcă să se cunoască mai bine pe sine.