Haide acum și scoate-mă
Din negura iluziilor proprii

Un univers întreg astăzi
Își începe drumul morții.
Ai apărut, ai venit, ai plecat.
Mereu ai plecat, adăugând
Oarecum o stea nouă pe cer.

Am creat ș-un Dumnezeu
În care să cred doar eu
L-am implorat să mi te dea
Am vrut să mor, să-ți fiu alături,
Aproape drept stafia mea.

M-am trezit însă, într-un târziu,
Din visul comă indus de un copil.
Se destramă lumea mea! Piere.
Speranța unui final clișeic
Pleacă și lasă un adult matur.

Singură în tăcere
Pășesc spre o nouă viață
Las usor totul în urma
Îmbrac haine noi de luptă.
Copilul plânge, dar îl las de mână.
Iulia Laura State