Chip de înger.
Glas duios…
Cu ochii simpli și frumoși
Mâinile reci, inima caldă
Mai iubește-mă odată

 

Eram rătăcită dar zâmbeam
Oare ce îmi spuneai?
Un cuvânt de la tine
Un zâmbet de la mine
Un zâmbet și un cuvânt
Parcă mă cuprinde un vânt
Nu vine de pe pământ

 

Azi iubești,
Mâine clipești
Să nu te răzgândești
Tu mereu să mă iubești

 

Nu mă mai joc
Nu mă mai întorc
Vreau să fie cu noroc
Noi doi, într-un joc.

Articolul precedentDe ce literatura contemporană e degeaba
Articolul următorFilme SF partea a 4-a
A absolvit Liceul Teoretic Solomon Haliță- Sîngeorz-Băi, profil filologie, în prezent este stundentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Babeș-Bolyai. A cochetat cu scrisul încă din copilărie, momente în care a schițat primele poezii care au pus de fapt bazele primei sale cărți. Până în prezent a scris două cărți. “De dorul tau...” o carte de poezii și proză scurtă “Certată cu Dragostea” un roman care surprinde perioada adolescentei. În mâna ei orice condei pare însuflețit!