Interviu Bernadette Szocs: ping-pong între Bistrița și gloria europeană

0
149 views

Este tânară, frumoasă și are o plăcere nevinovată pentru dulciuri.

Bernadette Szocs face performanță în pofida greutăților pe care le-a întâmpinat cu sistemul român.  Este câștigătoarea turneului din Quatar Open din 2015 și a turneului Europe Top 16.

Î: Cine te-a îndrumat şi cine te-a susținut să practici acest sport?

R: Nu am fost direct îndrumată de cineva anume; părinții mei m-au luat la un concurs pentru a-l susține pe fratele meu care a reușit să câștige acea competiție; și când am văzut cât de fericit era că luase medalia de aur am spus că și eu îmi doresc medalii de aur și la foarte scurt timp eram în sala de antrenament cu paleta în mână.

Î: De când practici tenisul de masă?

R: Am început când aveam 6 ani jumătate.

Î: Au fost momente grele în viața ta de sportivă? Care au fost acestea?

R: Momentele grele din carieră sunt acele momente când sunt accidentată și sunt departe de sală și de masa de joc… pentru că iubesc acest sport și îmi lipsește foarte mult când nu joc.

Î: Care a fost cea mai mare surpriză pentru tine de la acest sport?

R: Hmm, nu îmi vine una anume în minte, însă sunt foarte plăcut surpinsă de faptul că tot mai multă lume începe să ne urmărească și primesc atât de multe mesaje de încurajare de la români și din multe alte țări, nu doar în momentele când câștig dar și atunci când pierd… și acest lucru este o surpriză pentru mine de care mă bucur mereu.

Î: Cum te poreclesc prietenii? De ce?

R: Aici m-ai prins, am cam multe porecle. Majoritatea prietenilor îmi spun Bernie de la Bernadette și nu aș putea spune un motiv anume. Bănuiesc că e mai ușor de pronunțat și sună puțin alintat.

Prietena mea din Anglia mă alintă “Fetița” sau “Munchkin” e felul ei de a mă face să mă simt răsfățată și de a-mi aminti că am pe cineva care mă iubește și e alături de mine mereu.

Î: Ai vreo plăcere nevinovată?

R: Dulciurile.

Î: În acest sport există două presiuni care îşi pun accent mai tare, presiunea fizică şi cea psihică. Pe care o consideri mai mare?

R: Ambele presiuni sunt la fel… . Degeaba ești foarte bine pregătit fizic însă cu psihicul nu ești la masa de joc și vice versa… pot fi pregătită excelent din punct de vedere mental pentru o competiție/meci dar dacă corpul nu mă ajută, nu e de bine… deci ambele sunt la fel de mari și întotdeauna încerc să îmi găsesc balansul potrivit.

Î: Adversarele tale sunt totodată prietenele tale?

R: Se mai întâmplă să joc împortiva unor jucătoare care în afara mesei de joc îmi sunt prietene… însă în momentul în care intrăm la masă trebuie să abordez meciul din punct de vedere profesional și să pun la o parte orice prietenie… . După ce meciul s-a terminat și am dat mâna, indiferent de rezultat fie pierd/ fie câștig pentru mine totul revine la normal.

Î: La care dintre medaliile obținute ții cel mai mult?

R: Este foarte greu ca să spun la care țin mai mult pentru că fiecare medalie are în spatele ei o poveste diferită; nu a fost una câștigată la fel ca și cealaltă… .

Bineînțeles, poate  că Aurul la proba de echipe în Luxembourg și cel de la Top 16 în Monteux sunt puțin mai speciale pentru că sunt mai recente și considerate cele mai importante… însa țin la toate celelate.

Balatici Alexandra