Hei! citești asta acum? Nu pot ghici cu exactitate locul în care te afli, dar pot ghici că esți clar în față unui ecran, multicolor sau chiar strălucitor de mai bine de câteva minute, poate chiar ore. Tehnologia, cel mai modern mod de a evolua, nu?

Ce e tehnologia?

Dependență.

Ne uităm în jur, pe stradă, 4-5 ani tablete, mers pe bicicletă cu căștile-n urechi, mâncăm ceva? Poză.

Ce e asta?

Nu suntem roboți, putem merge, putem vorbi, suntem bine, de ce stăm închiși în casă cu capul efectiv în lumina asta albă? De câțiva ani, de când totul a devenit mai eficient… dar mai trist, nu mai văd copii prin parcuri, grupuri de adolescenți, adică pe bune?

Ce e lumea?

Curent electric? Ai o viață, ieși, cunoaște, explorează, vizitează, pozele nu le poți atinge, pot să dispară foarte simplu, adică poţi să rămâi fără nimic! Muzica nu iese din gura ta, te simți altfel când vorbești cu cineva față-n față, atâta curaj există în momentul în care socializezi online. Nu zic că nu ne ajută, dar acoperă de fapt viața reală, suntem atât de dependenți. Acum sună atât de WAW momentele acelea de stat efectiv, poveşi, jocuri, râsete, fără să ai în permanență un telefon în mână, parca aşa ceva este acum istorie. Da , recunosc eu ca şi voi, ca și milioanele de oameni nu aş putea rezista fără socializare în mediul online, sună atat de plictistor, dar cum ar fi să facem asta toţi, efectiv haideți să lăsăm pentru o zi măcar… toată dependența asta, să ieșim, să comunicăm, alergăm, orice. Ieși din lumea virtuală, intră în realitate. Cântă, memorează imagini de neuitat, învață de la alți lucruri noi. Știu ca poate vi se pare aiurea, dar e un mod minunat de a vedea lumea reală .

“Vizitează lumea cu toată ființa ta, nu doar cu ochii.”

Camelia Burnari