mariajul cu frica

Repere în viață – un aviator povestește despre mariajul cu frica

"în Texte/Păreri și opinii" by

Mai toată viața mea am avut o relație ambiguă cu frica. Nu o înțelegeam. Intuiam ca ea mă ține pe loc. Mariajul cu frica era absurd, privind în retrospectivă.

Pe de altă parte, nici perspectiva unui temerar neînfricat dar neadaptat social nu mi se potrivea. Ce era de făcut?

Lecția am primit-o din aviație, la Târgu-Mureș, anul trecut, pe când mi-am susținut un examen de radio comunicații. Organizat de Aeroclubul României, găzduia atât piloți consacrați care-și prelungeau licența, cât și învățăcei ca mine care și-o susțineau prima dată. Un cadru excelent pentru noi, ăștia „tineri”, să mai furăm ceva experiență și pentru cei experimentați „să se dea în stambă” cu pățaniile lor. Dacă credeați că pescarii sunt campionii „aventurilor înflorite”, nu i-ați auzit încă pe piloți!

Și totuși, un aspect comun se contura din toate: în aviație, o încurcă fie cei fricoși, fie cei neînfricați. „Păi și atunci, care mai rămân?”.

Întreb eu, mândru de inteligența mea debordantă prin care am dedus că e ori alb, ori negru. Urma să aflu că este vorba de cei care respectă frica – acea frică viscerală, care ne mărește pulsul, ne ascute simțurile și ne ajută să ne focalizăm pe un singur lucru. Revelator pentru mine, era vorba, practic, de acea frică care ne ajută să trăim cu adevărat momentul acesta, acum, nu să-l evităm. În aviație cel puțin, era acea frică pe care trebuia să o cautam, nu să ne „temem” de ea. Ca pilot, „frica” este scopul experienței de zbor și tot ea te ține în viață.

Lecția pentru mine? Învață-ți propria frică. Învață să sesizezi de care frică e?

Cea naturală, care te face să trăiești pe deplin sau cea artificială, creată doar de mintea ta. Care nu te lasă să faci lucruri spectaculoase în viață, pentru că provine din gândurile ce te îngrădesc. Să transform frica dintr-un impediment într-un condiment esențial al vieții mele a fost o mare piatră de hotar în ceea ce privește calitatea vieții mele.

Pentru că viața are cu totul alt gust dacă faci ceea ce te înspăimântă, tocmai ca să te înspăimânte! Ce mică e diferența de nuanță între „mi-e teamă să fac asta…” și „mi-e teamă, deci fac asta!”. Dar ce mare diferență în viață face mariajul cu frica … sau lipsa lui.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Anomalia peisajului

Anomalia peisajului

Trezește-mă din existența putredă și înfrumusețează-mă cu a ta orbire a cristalului atrăgător....
Freamăt boreal

Freamăt boreal

„Îmi erai ritmul infinitului Și rima somnului veșniciei”
Derulează înapoi