O luptătoare cu o personalitate puternică. Este studentă la facultatea de Psihologie şi Ştiințe ale Educaţiei-UBB. Gina nu se mulțumește cu simpla viață de student. Preferă să se implice în numeroase proiecte, fiind plină de idei și entuziasm pentru tot ce este nou. Are iniţiativă şi trece imediat la acţiune, pentru că vrea să ducă la îndeplinire totul cât mai repede. Mai mult decât atât, obişnuieşte să fie mereu în avangardă, se află mereu la curent cu ultimele noutăţi, îi place să conducă, să organizeze şi, mai ales, să controleze situaţiile în care se implică. Dacă ar fi să o descriem într-un singur cuvânt, acesta ar fi „emancipare”. Este raţională, practică şi mai ales puternică. Apreciază oamenii asemenea ei, făcuţi din materie dură, cu personalitate. Ştie exact cât valorează şi nu are nevoie de foarte multe artificii pentru a se pune în valoare. Are o mare stimă de sine, însă nu este îngâmfată. Dacă îi vei arăta respectul cuvenit, eşti cu un pas mai aproape de a-ţi face o noua prietenă. Gina face parte din echipa POV21, este redactorul sef al Revistei POV 21 și este încântată să recunoască faptul că, alături de colegii ei, a realizat proiecte minunate! La doar 20 de ani, Gina are o frumoasă carte de vizită. Până în prezent a scris două cărţi, activează în cadrul serviciului SAJ și ISU, iar timpul liber şi-l petrece în centrele cu copii instituționalizați. Nu are mai mult timp liber decat noi ceilalţi are o inimă mare!

De vorbă cu Gina:

Î: Când și cum ți-ai descoperit talentul de scriitoare?

R: Am fost atrasă întotdeauna de stilou, de creion. Îmi plăcea să mă joc cu ceea ce ascund cuvintele, schițând diverse formule din acestea, rânduri și iar rânduri. Prima poezie pe care am scris-o a fost „Mama”. Îmi aduc aminte cu drag cum mergeam și îi răpeam deosebitei mele învățătoare pauzele, citindu-i ceea ce am mai scris. De atunci am început să duc produsul spre finit.

Î: Crezi că un om capabil să exprime idei simple despre lume într-un mod diferit, chiar artistic, e capabil și să schimbe modul în care ceilalți privesc toate acestea?

R: Este o adevărată provocare să schimbi modul oamenilor din jurul tău de a privi lumea. Nu cred că cineva o să se obosească să facă acest lucru în mod obsesiv, cred că ar dispărea esența ideilor simple sau artistice, care au culoare! Personal nu aș vrea să fac asta. Scriu și îmi place să scriu pentru cine vrea să mă citească fără să fie obligat să își asume ceea ce eu gândesc în momentul când scriu. Involuntar se poate să schimbi ideile anumitor cititori.

Î: Poate cineva să învețe să scrie? După părerea ta, talentul dobândit în timp va putea vreodată să ajungă la nivelul talentului înnăscut?

R: Da, cred că se poate învăța să scrii, ai nevoie de voință și multă muncă! În schimb, atunci când talentul înnăscut este o joacă, îți vin rimele și ideile fără să depui un efort mare. Tind să cred că acolo unde talentul este înnăscut se simte mai multă esență de suflet, în schimb în cazul în care înveți să scrii frumos fără talent înnăscut se simte progres.

Î: Cât despre tine, consideri că talentul tău este înnăscut sau este ceva ce ține de practică și cultivare?

R: Eu cred că talentul meu este înnăscut. Într-adevăr cu înaintarea în vărstă l-am mai șlefuit.

Î: Există vreun loc, vreun moment sau o persoană care te inspiră, de obicei?

R: Da, există! Este o persoană pe care o să o păstrez sub anonimat, dar pe lângă acea persoană mai sunt și altele, alți factori care mă inspiră. În mod special noaptea este martorul creaților mele, îmi oferă o atmosferă care dă curaj gândurilor să prindă contur.

Î: Dacă ar fi să dai o definiție pentru ceea ce înseamnă poezia pentru tine, ce ai spune?

R: Libertate! În poezie sunt liberă să fiu cine vreau și cum vreau. Nimeni nu îmi impune bariere. Eu decid ce se întâmplă. Poezia este glasul mut al sentimentelor nespuse.

Î: S-a întâmplat, cel puţin la început să fii criticată? Şi dacă da, care este atitudinea ta faţă de critică?

R: Da, am fost criticată! La început am fost reținută, nu eram sigură de poziția pe care trebuie sa o adopt în aceste cazuri. Însă am stat și am analizat situația care era foarte simplă. Am observat că eram criticată de oamenii care chiar citeau ceea ce scriu. Deși nu ar fi fost niciodată capabili sa scrie ceea ce eu am scris, aveau curaj în necunoștință de cauză să mă critice! Așadar nu am pus la suflet acele critici, am rămas imună! În schimb, o persoană care știe ce înseamnă adevarata muncă împletită cu arta, oferă sugestii care pot să primească titlul de critică! Acele critici pe care eu le numesc sugestii le iau cu mare drag în considerare!

Gina dorește să deschidă drumuri, inițiază proiecte curajoase, este îndrăzneață și nu spune niciodată „nu” unei provocări.

 

Ioana Condrate

1 COMENTARIU