Elena Hazbeiu-Folclorul în viaţa modernă

"în Texte" by

Cântăreaţa de muzica populară,Elena Hazbeiu, cântă şi încântă cu vocea minunată cu care este înzestrată. Locuieşte în localitatea Rodna, are doar 16 ani,este elevă a Colegiului Național ,,Andrei Mureşanu”. Pasiunea ei este portul popular, cântecul popular şi absolut tot ce ține de semne reprezentativ româneşti cât şi tradiții.

Când ți-ai descoperit talentul?

Cred că eram în clasa întâi. Domnul meu învățător obișnuia să ne cânte la vioară diferite cântece pe care, mai apoi, le ghiceam. Era exact a doua zi de școală, fiind de la țară, am făcut grădinița împreună cu celelalte grupe, nu doar cu cei de vârsta mea. Așa am reușit să memorez de la cei mai mari un cântec pe care nu o să îl uit niciodată. Domnul învățător a cântat acel cântec, pe care l-am fredonat instant după el. A fost momentul în care am fost sigură că am ceva care mă va ajuta să mă remarc, vocea.

Când ai început să cânţi la nivel profesionist?

Ei bine, nivel profesionist e mult spus, sunt doar o solistă amatoare care încearcă să își descopere potențialul și de ce nu, să își construiască o carieră. La vârsta de 12 ani am avut primul meu spectacol alături de domnul Adrian Pașcu. În decursul a 5 ani, am avut numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate. De anul trecut am început să colaborez cu Ansamblul artistic profesionist ‘’Dor Românesc’’, coordonat tot de domnul Adrian Pașcu. Am răspuns cu drag invitației dânsului de a contribui la realizarea unui spectacol caritabil la sfârșitul anului trecut. De aproximativ 3 ani, cânt la diferite evenimente.

Te gândeai vreodată că o să ajungi unde poate nu reuşeai să visezi?

Sincer, nu! Cel mai mare vis al meu era să cânt în cadrul unui spectacol alături de cei de la ‘‘Dor Românesc’’. Acest lucru m-a făcut să mă apreciez mai mult și mi-a dat multă încredere în mine. De asemenea, nu credeam că o să fiu încurajată de atâta lume sau recunoscută din cauza evenimentelor la care am cântat. Nu mă gândeam că o să fiu susținută moral de persoane care nu au niciun interes prin stimularea mea şi cel mai important, nu mi-ar fi trecut niciodata prin minte că o să fiu așa mulțumită și mândră de mine.

Cine s-a implicat cel mai mult pentru uniformizarea vocii pe care o deții şi cine te-a susținut cel mai mult?

Vocea mea este în principiu ‘‘neșlefuită’’, așa îmi place să spun. Nu am prea frecventat orele de canto, doar câteva, le pot număra pe degete. În schimb, cânt mereu: pe stradă, în casă, la duș, peste tot. Îmi cunosc bine vocea și scena, lucru care mă ajută să mă adaptez în majoritatea situațiilor. Părinții mei au fost cei care au contribuit la realizarea visului meu, m-au susținut atât financiar, cât și moral. Ei au fost și sunt puterea mea. O altă persoană pe care trebuie să o menționez este domnul instructor- coregraf Adrian Pașcu, pot spune că el a fost cel care mi-a deschis toate căile pe care merg acum. A fost şi este una dintre cele mai importante persoane din viața mea, vreau să îi mulțumesc pentru că m-a ajutat să devin ceea ce sunt. Celelalte persoane sunt prietenii mei, care m-au ajutat să fac față vorbelor urâte și să merg mai departe.

Cum ai reacționat la fedback-ul pozitiv şi cel negativ?

Datorită răutăţilor m-am ambiționat tot mai mult, asta nu înseamnă că nu am suferit. În lumea muzicii, există multă invidie și ură. Eu nu am putut fi niciodată nepăsătoare, lucru care mi-a adus multe lacrimi în ochi. Am avut însă noroc cu persoanele dragi din jurul meu, doar datorită lor sunt astăzi aici. Îmi place sa fiu măgulită şi apreciată. Pot spune că ador asta însă mereu încerc să nu par o arogantă, tocmai de aceea apelez la modestie. Bineînțeles că le mulțumesc celor care mă încurajează, dar niciodată nu mă auto-apreciez în fața cuiva.

Cum au reacționat prietenii tăi când au observant cursul drumului tău?

Nu am mulți prieteni, dar îmi place să cred că am prieteni de calitate. Ei mă susțin mereu și îmi apreciază munca. Prietenii mei fac tot posibilul să ajungă la spectacolele mele și mă roagă mereu să învăț melodii care le plac. Pot spune că văd în mine tot ce este mai frumos și îmi acordă toată atenția. Pentru ei am rămas aceeași Elena şi acest lucru mă bucură.

Cum te vezi peste 10-15 ani? Crezi că vei continua să cânți?

Peste 10 ani mă văd predând la Colegiului Național ”Andrei Mureșanu”, spre surpinderea multora, nu muzică. Aș vrea să predau limba română, muzica va rămâne mereu marea mea dragoste. Peste 10 ani mă mai văd pe scenă, cântând la diverse evenimente, dar cu mai multă experiență și mai multe amintiri frumoase, însă cu aceeași dragoste și pasiune.

Care este mesajul tău pentru tinerii care şi-au descoperit acest talent şi care vor să urmeze o carieră?

Îi sfătuiesc să nu renunțe niciodată și să se mândrească cu ceea ce au primit de la Dumnezeu. Să nu fie aroganți dar să își conștientizeze mereu capacitatea. Indiferent dacă își doresc sau nu să facă o carieră din asta, trebuie să fie convinși că vocea le-a fost dată cu scopul de a o împărtăși cu ceilalți. Tot ce trebuie să facă este să iubească ceea ce fac şi toate căile se vor deschide în fața lor. Muzica nu trebuie tratată cu superficialitate și nici coordonată după anumite standarde. Trebuie doar să fie simțită și interpretată.

Peterlin Cristian-Raul are 18 ani, studiază la Colegiul Național „Andrei Mureşanu” elev în clasa a XII-a, profil filologie. Este pasionat de teatru şi de misterele istoriei. Apreciază arta și filmele vechi.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*