Bibliotecara de la Auschwitz
Bibliotecara de la Auschwitz

După cum sugerează și titlul, subiectul acestei lecturi gravitează în jurul a două elemente care la prima vedere nu par să aibă vreo legătură una cu alta. Dragostea pentru cărți și cunoaștere chiar nu pare să aibă vreo legătură cu infernul reprezentat de holocaust. Și toutuși, această carte inspirată de evenimente și persoane reale contrazice afirmația anterioară.Astfel, Edita Kraus, doar o copilă pe când a început războiul, ajunge în lagărul de concentrare BIIb „lagărul familial”.
Aici Edita îl cunoaște pe Alfred Hrisch, cel care întemeiază o ”școală” pentru copiii din lagăr, acest lucru consta în educarea celor mici cu ajutorul unor cărți secrete, care erau privite ca o sursă de speranță în acel loc al pierzaniei. Pentru că atâta timp cât acolo mai exista o școală și dorința de a învăța, exista și șansa de a supraviețui. Alfred este cel care o însărcinează pe Edita cu protecția cărților.
Protagonista crește în lagăr înconjurată de moarte. În ciuda faptului că în timp îi pierde pe toți cei dragi, nu-și pierde puterea de a-și duce datoria la capăt. Ea devine, astfel, bibliotecara de la Auschwitz, copila care reușește să țină piept iadului, dovedind că pasiunea și curajul ei sunt mai puternice decât teroarea ce o înconjoară.
Narațiunea vieții Editei la Auschwitz se intersectează cu alte povești din același loc, care dezvoltate într-o altă carte, ar fi cel puțin la fel de interesante. Margit, Rudi Rosenberg și doctorul Josef Mengele sunt doar câteva dintre numele care merită amintite.
Ca un deznodământ al paragrafelor anterioare, am să spun că e imposibil să citești așa ceva și să nu fi copleșit de emoții, de un amalgan de emoții de fapt. Fie că ești interesat de perioada istorică în care se desfășoară acțiunea, fie că vrei doar să citești o carte ce reliefiază caracterul unui personaj deosebit, Bibliotecara de la Auschwitz le are pe amândouă.

 

Ioana Condrate