Pentru prima dată, marea 1
Pentru prima dată, marea 1

Pentru prima dată, marea

o mare de ciocolată
cu vișine
într-un ocean de oameni.
mă apropii încet, mirată,
asemeni unui copil
ce vede marea
pentru prima oară
și se simte liber,
fericit și împlinit,
dar temător.

asemeni unui copil
ce vede marea
pentru prima oară
ma apropii încet,
pășind tiptil pe cuvinte,
ținând poezia strâns
în brațe.
căci marea,
sublimă în măreția,
singurătatea
și misterul ei,
atrage și îndepărtează,
însuflețește și sperie.

asemeni unui copil
ce vede marea
pentru prima oară
mă apropii tot mai mult
și, în sfârșit,
ajung.
„scumpo, e târziu,
plecăm, ia-ți rămas-bun”
„rămas-bun,
mare de ciocolată
cu vișine,
despărțirea e prea grea,
nu vreau să plec.
dacă nu ne vom mai revedea?
te iubesc”
„rămâi..”
„aș vrea..”
„rămâi!
adio!
te iubesc!”

Claudia Scuturici