Reintroducerea examenului de treaptă pentru clasele a X-a, un beneficiu?

"în De citit/Gândurile POV21" "de POV21"

Examenul de treaptă din vremea comunismului, care făcea trecerea de la clasa a X-a la a XI-a, ar putea reveni în actualul sistem. Aşa a anunţat recent ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care pare să fi uitat că din 2020 clasele a XI-a şi a XII-a vor deveni obligatorii, potrivit Legii Educaţiei, lege care a fost schimbată de peste 60 de ori. Cumva, fiecare ministru cu legea sa!

Beneficiul nu este evident aici, după părerea mea. Examenele în general sunt bazate pe o materie greoaie pe care trebuie s-o tocești, rar când o înțelegi. Nu este problemă, învățăm! Dar nu inutilități!

O inutilitate reprezintă studierea materiilor reale la clasele cu specializare umană. De ce? Pentru că nimeni nu își dă interesul, fiecare își vede de un drum pe calea literară, iar când un profesor trage ne niște neinteresați să învețe, răspunsul elevului va fi acesta: ,,Nu învăț nimic, nu mă ajută!”

„Învăţământul obligatoriu nu se termină la clasa a opta. Învăţământul obligatoriu se termină după clasa a X-a. Teoretic, acolo ar trebui să avem o evaluare, să ştim că am încheiat ciclul învăţământului obligatoriu. De ce nu avem? Pentru că, aşa cum ştiţi, după clasa a opta sau evaluarea de la clasa a opta, ca o moştenire a capacităţii, a examenului de capacitate, ne asigură separarea spre liceu sau şcoli profesionale, aceasta este, să spunem, argumentaţia evaluării de la clasa a opta. Dacă se va accepta, pentru că, fără îndoială, o vom pune în dezbatere publică. Şi dacă va fi acceptată o asemenea evaluare, ce beneficii ar aduce ea? Examenul de bacalaureat nu va mai reprezenta materia pe patru ani de zile, care sunt anii de liceu, ci pe ultimii doi ani de zile, deci, am uşura examenul de bacalaureat prin această evaluare. Nu ştiu dacă va rămâne sau nu, după opinia mea, va fi un sprijin pentru cei care trec printr-o asemenea etapă”, a spus Ecaterina Andronescu.

În conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011, sistemul educativ românesc este reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT). Fiecare nivel are propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Clasa pregătitoare, devenită obligatorie în 2012, începe în general la vârsta de 6 ani; școlarizarea este obligatorie până în clasa a zecea (de obicei, care corespunde cu vârsta de 16 sau 17 ani). Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este aliniat la Spațiul european al învățământului superior.

 

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat, cât și criticat.

În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat echivalent, mai există și un sistem de meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt folosite de cele mai multe ori în timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene, care sunt în mod notoriu dificile. Meditațiile sunt larg răspândite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de învățământ. Meditațiile existau și chiar prosperau în timpul regimului comunist.

În 2004, aproximativ 4,4 milioane din populație era înscrisă la școală. Dintre aceștia, 650.000 în grădiniță, 3,11 milioane (14% din populație) în învățământul primar și secundar și 650.000 (3% din populație) la nivel terțiar (universități). În anul 2009, în România existau 3,3 milioane de elevi, față de 4,8 milioane în anul 1990. În anul 1990, numărul profesorilor din mediul preuniversitar era de aproape 260.000, în 2001 depășea 275.000, iar în 2007 era mai mic de 250.000. În august 2010, în România existau 4.700 de școli generale.

Trebuie luată atitudine. Altfel, ne măcelăresc nişte ,,înțelepți cu treaptă” educația, visele şi aşteptările. Ne spulberă fanteziile de copii care se bucură de o copilărie prelungită de clopoțelul liceului. Trepte avem, vreo 200, până la etajul doi. Cu încă una vom fi mulțumiți? Cu ce ne-ajută?

Peterlin Cristian-Raul are 16 ani, studiază la Colegiul Național ,,Andrei Mureşanu" elev în clasa a X-a, profil filologie. Este pasionat de teatru, face parte din două trupe şi este un iubitor înrăit al istoriei, pe care o povesteşte şi o învață cu drag. Îi plac filmele vechi şi face parte din echipa POV21 de un an de zile.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*