Intra Muros – patologia urbanului, probleme de actualitate prin artă

"în Bistrițeni de POVeste/De văzut" "de POV21"

Noi, oamenii, suntem la fel, suntem făcuți din același material… asta până la un punct. E puțin probabil să înțelegem ce se află cu adevărat dincolo de aparență. De ce oare? Da… putem interpreta și să conturăm păreri. Dar, are rost? Așa a fost dintotdeauna. Au fost mulți apreciați, ignorați, marginalizați, criticați, chiar uciși și poate prea-puțini cu adevărat înțeleși… și pe toți acei oameni îi regăsim orbitând în jurul unui singur cuvânt, unui mod prin care aceștia și-au dorit să ofere ceva celorlalți, ceva ce să nu se risipească odată cu trecerea timpului; și anume, modul prin care aceștia și-au dorit să-și trăiască viața cu și din propria pasiune – arta.

De curând a fost inaugurată expoziția de pictură „Intra Muros” a lui Radu Hangan și a invitaților săi, Ieronim Moruț și Tudor Frâncu, în Bistrița la Galeria Arcade 24. Vernisajul a avut loc pe data de 22 noiembrie, un moment emoționant și impresionant.

În continuare vă vom prezenta câteva dintre picturi, acompaniate de cuvintele curatorului Oliv Mircea:

Expoziția are ca titlu Intra Muros – adică în interiorul cetății. Acest titlu atacă una dintre problemele mari ale ficțiunii post-moderne: ce se întâmplă în lumea lui Cain – Orașul. Orașul este un loc al utopiei și al distopiei. Orașul, în esența sa, este o utopie, o utopie cu o istorie bine cunoscută din antichitate și evul mediu până la globalizarea și în același timp păstrarea identității umane de astăzi.

Cei trei artiști ne propun viziunea lor asupra unei urbanități din care nu lipsește, ba poate chiar putem regăsi într-o doză destul de mare patologia urbanului. Orașul, ca atare, este o scenă a nebuniei, a criminalității, a nesiguranței, a distrugerii, a anarhiei, a terorismului, dar și o scenă bine-clădită și bine-cuvântată a recuperării mitologiilor străvechi. Intra și Extra Murosul acesta, ridică problemele ontologice ale ființei, ridică problemele unui psihism care e mereu încercat de tot felul de zdruncinări ale unor negroze care stau să ne cuprindă pe noi, oamenii contemporani, oameni care încercăm să ne păstrăm identitatea.

Parcurgând expoziția, artiștii fac un exercițiu de înțelegere a distopiilor în general, a lucrurilor care ajung mult mai greu la înțelegerea omului de rând.

Se regăsește decandență, pericol în familial, lipsa de confort și în același timp sentimentul urgenței… ceea ce ne surprinde în mod fatal și în același timp plăcut, aducând expoziția în actualitate, e mișcarea continuă din fiecare tablou și din relațiile dintre tablourile aceleiași opere, dar și în relația dintre cei trei actori care ne propun aceste imagini.

Privirea aceasta asupra orașului nu e o privire turistică, romantizată, cum în general suntem obișnuiți, ci e un ansamblu de imagini care compun o iconosferă care nu este deloc monumentalizată. Se apropie mai mult de sufletul omenesc și în același timp indică negroza omului contemporan. Artiștii văd oameni, copii, lucruri, imagini părăsite de providență și le pun pe toate acestea nu într-un parc al fericirii, ci într-un parc al proximității patologicului.

E o expoziție de o formidabilă calitate, ea face parte din dicționarul post-modernității. Prin aceasta, cei trei artiști își demonstrează lor și ne demonstrează nouă că sunt ancorați în problema de azi a omului.

Se spune că de la tineri așteptăm soluții pentru viitor, în lumea artistică acestea sunt soluțiile, privind cu atenție lucrările se poate găsi soluția sau lipsa de soluție, disperarea sau îngrijorarea pe care omul contemporan o are în fața realității.

E una din expozițiile pe care tinerii artiști din comunitatea artistică a Bistriței și a Transilvaniei o fac cu curaj, cu multă responsabilitate și cu un angajament care nu poate fi decât stimat. Radu Hangan, ca actor principal al acestei expoziții, alături de Tudor Turcu și Ieronim Moruț expun freamătul urban, oamenii, trăirile, societatea în care trăim… toate acestea prin propria viziune. Viziune care poate fi interpretată și simțită. Arta se „gustă”, se trăiește, produce trăiri afective, inspiră omul, îl sensibilizează și constă în ceea ce depășește rațiunea. O încercare de a o analiza și de a găsi un tipar e inutilă, deoarece pe cât de complexă poate să pară, e atât de simplă… frumusețea vine din faptul că va fi altfel pentru fiecare privire pe care o va încânta.

Foto: Iulia Spermezan

Absolvent al Colegiului Economic Năsăud, student al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. Atras de mister, dramă, paranormal și groază. Dornic de a scrie, în proză sau vers, accentuând dinamismul acțiunii sau profunzimea emoției, plasând cititorul în centrul poveștii sau inspirându-l spre momente de contemplare și nostalgie.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*