Să învățăm să fim Fericiți din nou

"în De simțit/Psihologie & relații" "de POV21"

Grăbim maturizarea, iar apoi ne dorim întoarcerea în timp. Cel mai adesea se întâmplă să ne grăbim în a ne maturiza, iar apoi când asta chiar se întâmplă, ne dorim să fim din nou copii. Privind prin ochii de copil viața de adult pare perfectă, inocența şi naivitatea unui copil dezvăluie ceea ce toți oamenii şi-ar dori să fie; viața de adult, în realitate când tot acest miraj se năruie, odată cu maturizarea, rămâne în urmă un peisaj dezolant aflat într-o absolută antiteză cu visele copilăriei. Toate imaginile care înfățişau odată un mod de a trăi perfect, ajung să ilustreze griji şi sentimente noi, de obicei nedorite. Aceste schimbări de viziune se datorează maturizării, dar oare n-ar fi viața de adult mai bună dacă am încerca să o privim asemenea copiilor ?!

Aşa cum ne doream să creştem când eram copii mici, acum ne dorim să fim din nou la vârsta copilăriei, să simțim din nou fericirea absolută. Dar cum nu e posibilă întoarcerea în timp, de ce nu încercăm să ne producem noi această fericire, în loc de a ne gândi ,,oare îmi ajung aceşti bani săptămâna aceasta?”, să gândim: ,,să fiu fericit şi saptămâna aceasta, cu sau fără bani.”, pentru că după cum se poate observa, lumea pune mai mult preț pe bunurile materiale decât, poate, chiar pe propria persoană. Dacă am învăța să ne bucurăm de lucrurile nesemnificative şi am privi cu mai mult optimism ceea ce înseamnă viață şi griji, am fi mai fericiți.

Totul depinde de perspectiva din care priveşti lucrurile, iar fericirea ți-o faci singur, niciodată nu depinde de cei din jur sau de bunurile materiale, decât dacă tu permiți asta.

Jarda Ionela

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*