Dragă singurătate

"în De simțit/Psihologie & relații" "de POV21"

Pentru unii, singurătatea nu e nimic altceva decât un blestem când în realitate, nu e nimic altceva decât o stare care apare din cauza unor situații care apar mereu fără voia noastră. Fiecare dintre noi a simțit la un moment dat această stare, fie pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă.

Există mai multe tipuri de singurătate, iar fiecare dintre ele se manifestă exact la fel: ca un gol în piept, o lipsă… a ceva sau a cuiva și de cele mai multe ori, din cauza acelui gol, omul ajunge chiar în pragul disperării. Iar pentru că nici o problemă nu vine singură, poate apărea și depresia.

Exact cum am spus mai sus, singurătatea se manifestă ca un gol, o lipsă a ceva sau a cuiva. Deseori, această stare apare după o relație de dragoste sfârșită, din cauza pierderii unei persoane dragi sau, în cazul părinților, din cauza dorului de copiii plecați în străinătate.

Acum că ți-am explicat într-o oarecare măsură ce presupune singurătatea, putem merge mai departe. Deși dacă citești asta, cel mai probabil ai avut o perioadă de genul și știai deja ce este și cum se manifestă, dar am vrut să mă asigur pentru că de-a lungul timpului am întâlnit și oameni care citesc diverse articole legate de diferite stări doar pentru că sunt singuri acasă și în loc să se bucure că nu-i trimite nimeni după pâine, preferă să citească orice le vine la mână sau oameni care o fac din simpla nevoie de a acumula cât mai multe informații… de a se cultiva ca să zic așa. Bine, nu am nimic cu persoanele care fac asta din lipsă de activitate, chiar mă bucură pentru că din toate informațiile care le trec prin fața ochilor, există o șansă poate puțin mai mare decât cea de a câștiga loto ca să se cultive într-un mod involuntar, la fel ca buruienile. În fine, să revenim la subiectul principal.

După cum spuneam, există diferite tipuri de singurătate, iar una dintre cele mai des întâlnite tipuri de singurătate este cea care apare după o relație sfârșită. Acest tip de singurătate apare de cele mai multe ori în rândul tinerilor îndrăgosțiți și aici nu mă refer la genul ăla de tineri cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani care trăiesc cea mai mare poveste de dragoste din câte a văzut cerul și pământul, care deși nici nu știu merge bine în picioare, ei iubesc cu o flacără a pasiunii de nici nu ști în care lac să te arunci ca să nu te ardă și pe tine… care după maxim trei sau patru ani, ajung fiecare într-un colț de cameră dezvoltând într-un mod inconștient un nou tip muncă și anume acela de bocitoare. Nu! Nu mă refer la ei, mă refer la persoanele trecute de 18-20 de ani, persoane totuși mature, care știu ce înseamnă o relație și cu ce se mănâncă. Nu poți tu, o maimuțică de 13 ani sau o pușlama de liceu să îmi spui mie sau oricui că viața ta nu mai are rost, nu mai poti trăi fără ea/el, că ea/el era tot ce aveai mai bun, că te simți singur/ă. Pe bune? Alo, copiluț, pe tine încă te sună părinții să te întrebe dacă te-ai descurcat să cobori din autobuz sau în cazul unora, ai numele și numărul de telefon lipit de haine în cazul în care te pierzi și tu vii și îmi spui mie că viața ta nu mai are rost când tu nici măcar n-ai gustat din ea? Serios? Să nu crezi că o spun cu răutate, chiar deloc. Ceea ce vreau eu să spun este că în cazul în care nu ai schimbat buletinul, te rog să-ți aduci aminte că tu încă nu ai dat piept în piept cu viața și că singura grijă pe care ar trebui să o ai, este viitorul tău. Care, în cazul în care stai într-un

colț de cameră și plângi după fosta iubire și nu te ocupi de tine, să ai grijă să ajungi unde îți dorești, o să devină mult mai nasol decât fosta relație, crede-mă.

În cazul în care tu, cel care citești asta ai peste 18 ani, m-aș bucura dacă ai înțelege că singurătatea care apare după sfârșitul unei relații nu este altceva decât o oportunitatate de a te cunoaște pe tine și ar trebui să te bucuri de ea. Spunea cineva la un moment dat că un om singur este mult mai constructiv decât un om aflat într-o relație pentru că tu, având atâta libertate și nefiind coordonat sau nevoit să ceri acordul persoanei iubite; tu ca om ai posibilitatea de a-ți cunoaște potențialul, de a vedea de ce ești capabil singur și de a te cunoaște mai bine. Poate dacă ai începe să meditezi la asta, ai realiza că marea majoritate a lucrurilor sunt mult mai frumoase decât fosta ta relație și ar trebui să te bucuri de asta. Adică gândește-te că ai libertate din belșug și cei care au avut parte de relații cu persoane mai posesive o să înțeleagă perfect ce vreau să spun. Gândește-te doar la perioadele în care ai un program încărcat și nu ai timp de multe ori nici de tine, dar iubi vrea să vorbiți că dacă nu… se supără. Ai reușit? Dacă da, atunci îți dai seama de impactul puternic pe care îl are o relație de genul. Gândește-te la momentele în care tu ai vrut să mergi la munte, dar nu ai putut pentru că iubi are alergie la zăpadă sau nu ai putut merge la mare pentru că iubi are alergie la razele ultraviolete și așa mai departe.

Să nu crezi că încurajez singurătatea, chiar deloc pentru că a împărtăși anumite momente cu o persoana specială din viața ta e ceva genial. Ideea e că în momentul în care o relație ajunge la sfârșit, cu toate că e dificil, trebuie să accepți acel gol și să încerci să vezi și partea bună; să încerci să te bucuri de singurătate și să faci ceva constructiv pentru tine. Dacă stai să plângi după o relație sfârșită și îți bați capul cu asta, cel mai bun lucru pe care o să ajungi să-l faci este să bocești la înmormântări și poate, poate, și la nunți. Nu cred că ai vrea asta pe viitor așa că ține capul sus, bucură-te că poți face o mulțime de alte chestii interesante, chiar dacă nu ești într-o relație. Caută să vezi asta și mergi mai departe, nu se rezumă tot la o persoană și crede-mă că după o anumită periodă, o să observi că și faptul că stai toată ziua și te uiți cum crește iarba poate fi mai benefic decât fosta relație.

Dacă tot ce am spus mai sus nu te-a ajutat să înțelegi frumusețea unei astfel de singurătăți, gândește-te că o relație se sfârșește cu un motiv. Probabil te-a înșelat, probabil nu v-ați mai înțeles. Sunt diverse motive, iar din punctul meu de vedere: dacă o persoană nu e destul de capabilă să te înțeleagă, să te susțină și să-ți fie alături, atunci nici nu are ce căuta lângă tine. Singurătatea ți-e mult mai de folos.

 

Filipoi Andrei- Gabriel

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*