Denisa Dinu, îngerul scriitor dintre rândurile negre

"în De văzut/Musai!" "de POV21"

Frumusețe, ambiție, inteligență, delicatețe şi naturalețe sunt doar câteva cuvinte din mulțimea nemărginită ce o caracterizează pe Denisa Dinu – tânăra care a pornit pe un drum pavat în  litere şi cuvinte, un drum greu și plin de trandafiri spinoși dar e totuși un  drum ce o conduce spre locul pe care obişnuia să-l găsească descris în basme. Este unul din vloggerii şi bloggerii de succes din România, care a reușit să  cucerească sute de mii de inimi prin simplitatea şi prin felul mirobolant în care scrie. Scrisul ei seamănă și răsare cu „ce-i în gușă-i și-n căpușă”. Este o fire spontană cu așteptări și trăiri pe moment care îi aduc succesul.

 Î: Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru scris şi de la ce vârstă obișnuiai să-ți pui gândurile pe hârtie?

D: Încă de când eram în gimnaziu, probabil din clasa a VI-a, obișnuiam să scriu pe un caiet dictando tot felul de povești, la fel, cu gândul că va ieși un roman la final. Pasiunea aceasta cred că o moștenesc de la bunicul, el este scriitor.

Î: Care este tema cărții pe care urmează să o publici? Îmi poți spune câteva cuvinte despre ea?

D: O întrebare la care îmi este destul de greu să mă decid. Ei bine, cartea va trata multe fronturi, dar undeva, la un punct, totul se va învârti în jurul ideii de „Cine ești și ce devii?”, în raport cu acțiunile ce se petrec în jurul tău și relațiile pe care le ai cu restul.

Î: Știind că ai un blog pe care scrii cu multă plăcere, cum reuşeşti să-ți alegi subiectele de discuție pentru a cuceri inimile  diverșilor cititori?

D: Sunt spontană, poate prea spontană. Temele sunt alese în funcție de ideile pe care le am în minte. Îmi place să scriu doar atunci când am inspirație, nu vreau să forțez nimic. Altfel, nu de alta, dar am impresia că niciun cuvânt nu ar mai fi la locul lui.  Eu merg pe principiul „în balanță”, adică: trebuie să scriu despre ceva ce simt și știu, dar tot despre ceva ce și alții vor să afle. Una fără cealaltă poate merg la fel de bine sau poate chiar mai bine, dar eu niciodată nu mă voi abate de la acest principiu. Este ca și cum eu, mâine, public un articol despre cele mai faine țigări; toți urmăritorii care sunt și fumători vor lua seama la articol, dar pe cealaltă parte a balanței se află Denisa care nu a pus niciodată gura pe o țigară. Înainte să atragi un număr de cititori, trebuie să iei în considerare multe alte aspecte.

Î: Nu toată lumea are un feedback pozitiv, dar cum reuşeşti să spui „pas” comentariilor răutăcioase?

D: La început de tot aveam un număr considerabil de hateri, iar lucrul acesta mă distrugea psihic, deși continuam. Poate te gândești de ce…? Ei bine, îmi păsa foarte mult de ce spun ceilalți despre mine, fie vorba de online sau real life. Dar tot platformele în care te lansezi…te învață să realizezi că vei avea un public foarte larg, cu păreri și concepții diferite, iar când vei înțelege acest lucru, vei reuși să fii nepăsător și mult mai încrezător. Atunci când ignori comentariile negative, automat, și comentariile negative îți vor evita conținutul. În prezent nu cred că primesc nici măcar un mesaj de hate în câteva săptămâni… Cred că toată lumea merge pe ideea „hai sa ne vedem de treaba noastră”.

Î: Ai vreo carte sau vreun autor preferat?

D: Nu am o carte preferată, sincer. I mean, excludem Biblia, care pentru mine, este baza. Educația dată de părinții mei este clădită pe Scriptură, acolo avem cele mai importante relatări ș.a.m.d. În schimb, un autor preferat ar fi fără dar și poate Agatha Christie, scriitoare de romane polițiste.

Î: Ce părere ai despre literatura contemporană? 

D: Detest clasificările acestea, ba contemporană, ba postbelică, ba interbelică. Adică da, hai să zicem că fiecare perioadă tratează idei diferite, acestea regăsindu-se în literatura din vremea aceea. Dar dacă citești o carte pentru că îți place…Ei bine, e de ajuns. Mai ales dacă și înveți ceva din ea. Literatura contemporană cuprinde o sumedenie de autori, iar fiecare dintre ei  scrie despre ceva diferit și într-un fel diferit. De exemplu, am o părere bună despre toată ideea asta de „contemporană”, dar nu îmi place cum scrie Cărtărescu. Asta definește părerea mea despre literatura din perioada noastră? Nu. Așadar, rămân neutră cu privire la literatura contemporană, deoarece îmi place să analizez mai de-aproape, respectiv pe autori, nu pe ani.

Î: Dacă ar fi să te descrii printr-un cuvânt, care ar fi acela?

D: Glumeață.

Î: Care este, de departe, cel mai mare vis al tău?

D: Sincer, îmi este greu să decid, sunt o persoană extrem de visătoare, am o listă lungă. Dar îți pot spune că prioritatea mea, momentan, este să îmi termin cartea pentru a fi trimisă apoi la editură. Deci da, să reușesc să am cartea publicată.

Î: Care este motto-ul tău?

D: Carpe diem! Când eram într-una din clasele primare, am auzit la cineva expresia „CARPE DIEM” și mi s-a părut cool pe atunci. Ei bine, acum este mai mult decât atât.

Sunt elevă la Colegiul Național "Andrei Mureşanu" Scriu de la vârsta de 12 ani, în special proză. Îmi place să comunic cu oamenii, să citesc. Consider că scrisul este singura uşă de evadare dintr-o lume pe care s-a aşezat praful. Sunt în echipa POV21 din aprilie 2018 şi vreau să fac cunoscute toate poveştile ce zac în spatele unei simple aparențe.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*